Bugetul este tinta activitatii mele

Ionel Blanculescu, Ministru Delegat Pentru Coordonarea Autor 30.12.2003

De același autor

N. 1959, Brasov -Liceul militar Dimitrie Cantemir din Breaza, profil Matematica-Fizica (1974-1978); Institutul militar de transmisiuni-telecomunicatii (1978-1981); Academia de Inalte Studii Militare (1984-1985); Facultatea de Management-Marketing, licentiat al Academiei de Studii Economice (1993-1998), Universitatea Romano-Americana, in parteneriat cu James Madison University, Virginia, SUA; doctorat in Finante-Banci, Facultatea de Finante, Banci, Asigurari si Burse de Valori din cadrul ASE (1998-2004), teza de doctorat Managementul riscului in activitatea bancara; certificat cu atestare FBI. (Department of Justice, USA), in activitatea de combatere a crimei financiare si de prevenire a folosirii circuitelor bancare in spalarea banilor murdari (1996); diverse cursuri de specializare, documentari, schimburi de experienta in Romania, Anglia, Franta, Italia, Elvetia Belgia, Spania, Grecia, Germania -3 ani in Guvernul Romaniei - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, Secretar de Stat si Presedinte; 4 ani in Banca Romana de Comert Exterior SA, referent, inspector, sef serviciu independent si sef compartiment Risc Clienti; 1 an, director societate de consultanta in managementul firmei; 1 an, director comercial - intreprindere privata de productie si comert; 13 ani in Ministerul Apararii Nationale, sef birou analiza; economist, doctorand Finante-Banci ASE, specializarea Managementul riscului bancar.

Domnule ministru, conduceti Autoritatea Nationala de Control de cateva luni. Ce rezultate aveti?
Pentru mine bugetul este tinta fundamentala a activitatii mele, ca si la AVAB, de unde am venit. Eficienta institutiei pe care o conduc o comensuram in functie de intrarile la buget fata de previziunile care au fost facute prin legea bugetului. Avem cateva institutii extrem de importante, Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor - fosta Directie Generala a Vamilor - si Oficiul National pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, precum si AVAB, care are rolul ei static. Garda Financiara are un nou statut, recent ea devenind o institutie independenta in subordinea Autoritatii Nationale de Control, ceea ce este foarte important. Pana acum, un comisar de garda, cand dorea sa efectueze o operatiune impotriva evaziunii, putea avea surpriza de a primi un telefon de la cineva din Administratia Financiara. Garda Financiara se ocupa mai intai de confiscarea sumelor si a marfurilor, care reprezinta obiectul fraudei. Intre 1 septembrie si 30 noiembrie 2003 Garda a efectuat - si vorbesc acum de un varf al icebergului - 51.646 de controale la firme, pe probleme de evaziune. S-au aplicat contraventii de 319 miliarde, amenzi de 319 miliarde de lei, din care s-au incasat 177 miliarde, restul urmand sa fie incasate. S-au confiscat bunuri de 296 miliarde de lei si s-au facut 329 de plangeri penale la Parchet, care urmeaza sa ia calea justitiei, pentru prejudicii in valoare de 755 miliarde lei.

In sine, cifrele astea mie nu-mi spun nimic. Puteti sa-mi spuneti in procente, cat din cat?
In Legea bugetului pe 2003 la capitolul respectiv au fost prevazute 244.000 miliarde lei. Iata, am realizat 235.000 in primele 11 luni. Deci cu certitudine se va depasi nivelul de venituri. Garda Financiara are ca obiect si colectarea corecta a impozitului pe profit. Conform legii impozitarii in Romania, profitul trebuie sa fie impozitat cu 25%. Garda face in asa fel incat impozitul pe profit sa se duca la buget. Agentul economic care nu vrea sa dea acesti bani la buget majoreaza cheltuielile, ca profitul sa dispara si, in consecinta, si impozitul. O modalitate de a mari cheltuielile este de a incheia contracte de management sau de lobby cu o firma offshore prin care sunt drenate profiturile. A doua metoda este exportul de profit.

Evaziunea fiscala va fi asociata cu crima

Ce instrumente aveti ca sa atacati acest tip de inginerii?
Am elaborat legea care asociaza evaziunea fiscala cu crima si am trimis-o la cateva institutii cu care lucram sa vada ultima forma, dupa care o supunem dezbaterii publice si o dam la aprobare. O punem pe Internet, o lasam doua saptamani pe site, o anuntam, dupa care, peste doua saptamani, primim observatiile.

Credeti in aceasta lege?
Da, bineinteles, de ce sa nu cred? In primul rand, asociem evaziunea fiscala, ca-n Statele Unite, cu crima, introducand pedeapsa de 25 de ani ca inchisoare pentru evaziune grava (zeci de milioane de dolari) si mai introducem in lege posibilitatea ca aceluia care a primit 25 de ani sau pe masura valorii evaziunii, daca aduce banii inapoi si ii recuperam, sa ii scadem proportional pedeapsa.

Impozitul pe profit, care pana acum s-a redus ca n-aveai ce sa mai impozitezi, pe primele 11 luni a ajuns sa depaseasca prognoza de la Ministerul Finantelor, care era de 39.000 de miliarde, adica peste 1 miliard de dolari. Noi am obtinut 41.699 in 11 luni. Mai avem luna decembrie care este foarte buna, deci avem o crestere de 5,9% peste buget, probabil si cu luna decembrie ne vom duce la 45-50.000 de miliarde. Acesta este primul semnal de normalitate, cand reusesti sa depasesti prevederea din Legea bugetului privind impozitul pe profit. Accizele, care iarasi sunt foarte importante, reprezinta in Legea bugetului 55.000 de miliarde. Noi am colectat 54.961, la sfarsitul lunii noiembrie. TVA-ul reprezinta in lege 95.506 miliarde, iar noi am colectat 89.308. Asta inseamna ca se disciplineaza activitatea economica, ceea ce reprezinta de fapt eficienta ministerului nostru.

Cum va raportati la reesalonarile acordate de Ministerul de Finante?
E un ministru la Ministerul de Finante care actioneaza acolo pentru a pune ordine in ograda, cum se spune, deci nu are rost sa ma refer eu la activitatea Ministerului de Finante. Dar ceea ce, de exemplu, este de notat este faptul ca Ministerul de Finante a anuntat ca incepand cu 2004 nu mai acorda reesalonari. Spiritul nostru de acum este impotriva esalonarilor. A cazut deja un cap - este vorba de presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate -, cap care a cazut tocmai datorita faptului, printre altele, ca a esalonat mai mult decat trebuia creantele. Toate creantele au fost trecute la AVAB. In sanatate nu mai avem problema esalonarii, ci numai a executarilor silite. Ministerul Finantelor Publice din 2004 nu mai esaloneaza. Mai mult, se creeaza Agentia Unica de Colectare care atrage toate colectele intr-un singur punct. Deci, intr-un fel, noi am strans in momentul acesta tot sistemul de colectare, l-am concentrat intr-un singur punct la Ministerul Finantelor, fara aceasta posibilitate de esalonare. Eliminarea reesalonarii va conduce la aplicarea Legii falimentului: cel care nu are capacitea sa-si achite obligatiile de plata intra in faliment, ceea ce nu inseamna neaparat eliminare de pe piata, ci poate insemna vanzarea catre o alta persoana sau firma care poate administra corect.

Exista acum la vama un sistem draconic de control

Care este situatia la vama?
Vama colecteaza in jur de 30% din veniturile tarii. Pentru anul 2003, Legea bugetului a prognozat la acest capitol incasarea sumei de 89.000 de miliarde de lei, deci in jur de 3 miliarde de dolari. Printr-un management foarte exigent la nivelul vamii, am ajuns ca in primele 10 luni sa avem 91.000 de miliarde de lei incasati.

Adica mai mult decat s-a prevazut in buget?
Adica mai mult decat s-a prevazut pe 2003, urmand ca in luna noiembrie si in luna decembrie, care sunt luni de varf, pe partea de importuri sa reusim sa depasim cu mlt previziunile anului 2003.

Stati putin. De ce depasiti atat de mult? Nu cumva cifra din buget nu a fost bine calculata?
Nu, nu. Ea a fost facuta bine.

Dar?
Dar ea a fost facuta prin extrapolarea unor situatii trecute. In vama se practica in mod curent subevaluarea produselor, un procedeu cu care inca ne mai confruntam. A doua infractiune specifica pentru vama este contrabanda. Acestea sunt cele doua flageluri care au lovit vama de-a lungul timpului si pe care noi incercam sa le minimizam. Exista acum un sistem draconic de control, pe fiecare piesa in parte, pe fiecare lucrator vamal, astfel incat acestora, in acest moment, le e cam teama sa mai faca subevaluari. O evaluare corecta a marfurilor a dus la cresterea sumei reprezentate de taxele vamale.

Cum puteti reconstitui valoarea reala a marfii?
Nu trebuie sa reconstituim, ci trebuie sa aplicam legile. Daca cineva vinde produse la preturi derizorii, e suspect. Se actualizeaza si se vede de ce factura respectiva este "lucrata". Deci prin sistemul nostru de acum am facut in asa fel incat legea sa se respecte, nu spun in totalitate - pentru ca aceste doua institutii, Vama si Garda Financiara, sunt inca in reorganizare -, dar efectele se vad.

Cum s-a actionat pentru a combate contrabanda?
Daca vamesul inchide ochii si se uita in alta parte, a trecut marfa fara taxe. Noi am plecat de la urmatoarea idee: am creat un parteneriat cu reprezentantii oamenilor de afaceri, cu IMM-urile, Consiliul Investitorilor Straini si patronatele. Am stabilit cu ei astfel: noi suntem parteneri cu voi si trebuie sa va asiguram conditiile necesare pentru ca voi sa ne platiti banii pe impozite si taxe. Voi produceti cat puteti de bine, pentru ca este si in interesul vostru, noi va taxam, va luam impozite si taxe, dar, pentru asta, noi trebuie sa va prestam un serviciu, iar serviciul nostru e acela de a va oferi cele mai bune conditii ca voi sa functionati. Eu nu consider ca incasez taxe si impozite pentru ca trebuie sa le incasez. Eu plec de la conceptia ca trebuie sa fac totul pentru persoana respectiva, ca sa produca taxe si impozite pentru mine - statul. Si atunci, cu Garda Financiara, cu Politia, cu Parchetul facem, cat putem, ordine. Toti oamenii de afaceri cer o exigenta maxima, pentru ca la exigenta maxima inseamna ca e concurenta loiala. Si fiind concurenta loiala, ei isi pot desfasura - in calitate de oameni corecti de afaceri - activitatea in mod corespunzator.
Eliminand posibilitatea de a reesalona datoriile, se introduce disciplina in sistem: conform legii, orice creanta neonorata face ca unitatea respectiva sa fie transferata la AVAB.

Asa au patit intreprinderile de stat?
Au ajuns la AVAB indiferent ca sunt de stat sau private.

Si cum se face cu datoriile statului catre stat?
Vindem marfa statului. Sa va dau un exemplu. Sa zicem compania Lignitul, cu datorie de, sa spun, 20 de miliarde. Constat ca aceasta companie are un hotel, o casa de vacanta etc. Evaluez hotelul, pun sechestru, apoi il scot la vanzare, chiar daca e marfa statului, pe mine nu ma intereseaza.

Spuneti-mi, cate companii de stat ati executat?
Am executat destule.

Si le-ati vandut unora privati?
Da, bineinteles.

70% din activitatea noastra se desfasoara in instante de judecata

Domnule ministru, actionati intr-o zona complicata. Politicul nu intervine in executiile pe care le faceti?
Categoric nu. Si cine ma cunoaste stie. Ar fi bine sa vorbiti cu ziaristii de pe partea economica, cu care ma cunosc din 2001, cand am preluat functia de presedinte AVAB. La AVAB am avut 4.153 de companii, din tot spectrul politic. In doi ani si jumatate nu a existat nici macar un singur scandal legat de numele meu, de AVAB sau de modul de executare. Am depasit 400 de milioane de dolari din executari. E o cifra foarte mare.

Iarasi va intreb, din cat?
400 din 870.

Deci cam jumatate.
Noi am obtinut niste rezultate remarcabile la nivelul efectelor. Domeniul recuperarii creantelor este unul eminamente juridic si 70% din activitatea noastra se desfasoara in instante de judecata unde ne luptam cu debitorii pe idei, pe scoli de drept. Va dau singurul exemplu: fabrica de tevi din Slatina, Artrom S.A., pe care am reusit sa o salvam. E o fabrica cu aproape 900 de muncitori, numarul 1 pe piata Germaniei la vanzarea de tevi, fabrica pe care am salvat-o introducandu-o intr-un holding de 3 milioane de dolari cifra de afaceri. De un an si ceva de zile, muncitorii au ajuns sa aiba 15 milioane salariul.

Aveati competenta sa introduceti aceasta societate intr-un holding?
Da. Eu, inainte de a prelua AVAB-ul, am fost pregatit la AVAB-ul din Franta, un AVAB de 10 ori mai mare decat cel din Romania, care a fost creat in ‘95, dupa crahul de la Crédit Lyonnais. Elementul numarul 1 in recuperare inseamna restructurarea creantei. Cand ajunge la AVAB o companie, ai drept de viata si de moarte asupra ei. De ce? Pentru ca ai un credit. Vezi unde sunt disfunctiile, actionezi pe ele si, restructurand, obtii o valoare mult mai mare.

Eram un fel de FBI in cadrul Bancorex

Ce faceati pana la AVAB?
Am lucrat in Banca Romana de Comert Exterior, pana la inchidere, din ‘96 pana in ‘99, pe acelasi sector: ii identificam pe cei care incercau sa fraudeze banca si-i duceam chiar dupa gratii. Toata sucursala de la Focsani a Bancorex-ului, de exemplu, e in inchisoare tocmai datorita acestui fapt. Era un sistem de gen FBI. De fapt, eu sunt pregatit la FBI si am atestat de FBI. Eram un fel de FBI in cadrul bancii, incercam sa-i identificam pe cei care fraudau. Si va dati seama cam ce a insemnat daca va spun ca s-au rulat din conturi 245 de miliarde de dolari.

Stiu ca Bancorex a fost jefuita, iar pagubele le-am platit-o noi, cetatenii.
Eu nu sunt decat un partizan al adevarului.

Stiu ca au fost unii care au luat niste credite de acolo si s-au dus invartindu-se cu ele.
Au fost si uitati, dar ei sunt acum la Justitie.

Dar sunt si unii care acum apar in topul milionarilor.
Lasati, un caz-doua, noi vorbim de mii si mii de clienti ai bancii.
La AVAB, pentru prima data am introdus si am incercat tot timpul sa promovez sistemul cel mai eficace impotriva debitorului. Se numeste Articolul 124 din Legea 64/’95, republicata in ‘97, Legea falimentului. Ce spune ea? Tu, actionar, director, administrator, indiferent daca intreprinderea e de stat sau privata, in momentul in care ai falimentat-o, pentru ca e si din culpa ta, atunci trebuie sa raspunzi cu averea ta. Pana la momentul acesta - si sunt singura institutie din tara care am facut acest lucru - am adus 250 de companii in fata justitiei. La aceste 250 de companii lucreaza 350 de directori, administratori, national-asociati. Aceste 250 de companii va garantez ca sunt din toate zonele politice. Au fost si presiuni... Ei au incercat in prima faza, prin 2001, pana si-au dat seama ca usa mea e inchisa pentru asa ceva si ca in alta parte nu au unde sa se duca. Pentru ca eu nu am decat doua persoane in fata carora dau socoteala: primul ministru si presedintele tarii. In rest, nu ma intereseaza absolut nimeni. Si va garantez ca primul ministru si presedintele tarii niciodata nici nu au dat, nici nu vor da vreun ordin sa nu se execute o societate comerciala, asta v-o garantez si am acest argument istoric.

Pentru mine nu exista baroni locali

Domnule ministru, as vrea sa va vad executand baronii locali.
Ce baroni locali?

Sa nu-mi spuneti ca nu exista...
Pentru mine nu exista baroni locali, exista societati comerciale sau persoane certate cu legea.

Iacubov e baron?
Baronul Iacubov are de la noi urmatoarea desfasurare: un vapor cu combustibil confiscat in urma cu o luna si ceva, adica 59.000 de tone, care inseamna 12 milioane de dolari. Tot baronul Iacubov are 4 masini pline de combustibil plecate din RAFO, oprite de noi prin Garda Financiara si confiscate pentru ca nu s-a respectat legea. Iata, am confiscat 4 masini cu Garda Financiara si un vapor cu Autoritatea Nationala a Vamilor. Noi am confiscat vaporul, indiferent ca e al lui Iacubov sau al altora. Nu ne intereseaza. Daca va iau acum toti oamenii politici, sa vedeti care sunt executati si care au venit pe aici si pe la AVAB si au plans...

Au plans? Si nu ati avut mila de ei?
Eu nu am mila de asa ceva, eu am mila de om.

Baronul nu e om?
Tocmai asta spun, eu depersonalizez. Pe mine ma intereseaza daca o societate comerciala a incalcat legea, si aplicam masurile respective, prin Vama si prin Garda, institutiile pe care le coordonez. Ministerul Finantelor, pe de alta parte, are partea lui de actiune. In cazul Iacubov, Ministerul Finantelori a facut plangere penala la Parchet pentru faptul ca a disparut uleiul din Oil Terminal. IGP-ul verifica toata problema acum, a trimis de la Administratia Financiara din Bacau control, pentru a determina care sunt toate prejudiciile. Deci iata, institutiile functioneaza.

Increderea in justitie

Sunteti multumit de modul in care functioneaza justitia? Pentru ca dvs. vorbiti de efortul considerabil de a deferi justitiei niste cazuri. Sunteti multumit sau nu?
Poate va contrariez, dar sunt. Si va spun si de ce. Sunt persoana care a avut cele mai multe procese in aceasta tara. Asta trebuie spus foarte clar. Am avut 5.000 de termene pe an la AVAB, ceea cea inseamna: Judecatorie, Tribunal, Curte de Apel, Curte Suprema de Justitie - actuala Curte Inalta de Casatie si Justitie - si Curte Constitutionala. Deci stiu exact radiografia unui proces greu in instantele de judecata. V-am spus ca mai mult de 70% din activitatea noastra se desfasoara in instantele de judecata. Noi ne batem pe procese, castigam si luam bani. Sunt zeci de milioane de dolari care se colecteaza prin taxe si impozite.

Dar e bine stiut ca nu toti platesc si ca anumite persoane sunt tolerate cu datorii.
V-am spus ca sunt si exceptii. Sa dau un exemplu, de care se tot vorbeste. E vorba de tot ceea ce inseamna European Drinks. European Drinks are in acest moment 6.000 de miliarde datorii esalonate, care se platesc, din 2002, in continuu, asa cum a stabilit Ministerul Finantelor in baza Ordonantei 40. Dar pe de alta parte, in discutiile purtate cu patronul, care nu a incalcat legea deocamdata, el spune in felul urmator: "Am 12.000 de salariati, o buna parte din Transilvania e ocupata de acest concern. Sunt 12.000 de salariati carora eu le platesc tot, de la salarii pana la contributii. Am o flota de 2.400 de autocamioane, tiruri. Le vedeti peste tot, unde deschideti ochii pe sosea. Pentru acestea se platesc taxe, impozite. Tu, stat, mi-ai esalonat 6.000 de miliarde de lei. Eu iti dau tie 15.000 de miliarde de lei pe an, din taxe si impozite. Daca nu ti-i dau, tu imi executi averea foarte mare". La randul nostru, noi spunem: "Da, fratii Micula". Dar cand te duci si vezi ce reprezinta, cum s-au dezvoltat si ce activitate economica au, iti dai seama ca la un moment dat nu poti sa le spui: "Nu ma intereseaza, imi dai 6.000 de miliarde, daca nu, te execut. Si-ti vand masinile". El spune asa: "Bine, tu imi vinzi, din 2004, 1.000 de masini, dar tot conglomeratul meu iti da tie 15.000 de miliarde pe an la buget".

Prin acest exemplu dvs. justificati procedura reesalonarilor, desi s-a ajuns la concluzia ca nu e buna si din 2004 se renunta la ea in favoarea Legii falimentului.
Sunt insa situatii si situatii. Nu am epuizat explicatiile referitoare la justitie. Facem eforturi deosebite si fiecare caz in parte il pregatim extraordinar de bine, plecand si de la ideea ca judecatorul are cate 30-40 de procese pe zi. Am incercat sa facem toate prezentarile, intampinari sau note scrise, de asa natura incat judecatorul sa inteleaga corect situatia. De multe ori am apelat la scoli de drept internationale, incercand sa demonstram justetea gandirii noastre. Intotdeauna plecam de pe o pozitie foarte clara: e debitor si trebuie sa ne dea banii. Numai ca el incearca sa se apere prin tot felul de subterfugii. Am avut, pot sa spun, peste 95% castig de cauza si din acest motiv am incredere in justitie.

Pe mine nu ma intereseaza campania electorala si culoarea politica. Campania mea: cifrele

Ati luat oameni de la AVAB ca sa lucrati cu ei?
Nu am luat, au venit cu mine. Pentru activitatea sa, deci a oamenilor, AVAB a primit Diploma de performanta financiara din partea mediului financiar privat in anul 2002, ceea ce a fost grozav.

Pentru ca ati castigat o popularitate extraordinara, nu veti fi tentat de politica?
Nu, sunt in politica acum. Poti sa fii in politica cu gandul, cu fapta... Eu fac un altfel de politica, asta e politica mea. Eu spun asa: "Care este pozitia mea? De ministru al Controlului, de ministru al Sanatatii?". Eu imi fac treaba foarte bine si, in momentul in care vom ajunge la note, pentru ca pana la urma tot trebuie sa primim o nota, ca asa e in viata, se va vedea. Eu, daca-mi vad de treaba fara sa ma interesez absolut deloc de toate elementele de campanie electorala in 2004, in momentul in care voi fi acolo, cetateanul imi va spune: "Domnule, eu am nevoie de tine sa ma reprezinti". Si el ma voteaza fara sa-i cer eu. Deci asa vad eu politica, adica sa-mi fac treaba foarte bine si apoi sa primesc nota pe care o merit. S-ar putea ca omul, in 2004, sa spuna: "Eu vreau alt tip de om". Foarte bine, da-mi nota 4. Deci, de asta va spun ca pe mine nu ma intereseaza campania si culoarea politica. Asta-i campania mea: cifre.

Ce-ati face daca vine cineva si va lasa un plic cu 500.000 de dolari ca sa inchideti ochii?
Doamne fereste!


Nu v-a propus nimeni asa ceva?
Nu mi-a propus nimeni. Nu cred ca au curaj, nu stiu ce-i asteapta daca mi-ar propune asa ceva.

Ce-ati face?
Nu stiu, dar nu cred eu ca ar veni cu 500.000 de dolari sa mi-i puna pe masa - ar fi element de Cod Penal, dare de mita. Nu cred ca au curaj. Deja, dupa ani de zile, sunt destul de cunoscut in lumea interlopa.

Interviu realizat de Rodica Palade

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22