De același autor
Autoritatile spaniole spun ca n-aveau actele in regula. Autoritatile romane spun ca se vor inaspri conditiile de iesire din tara pentru cetatenii autohtoni. Unele voci spun c-ar trebui, in schimb, inasprite relatiile diplomatice cu Madridul.
Controalele de la centru la vama din Nadlac n-au scos la iveala nici o neregula in legatura cu pasagerii primelor doua autocare (supracontrolul a durat cinci ore); de altfel, in ultimii ani, verificarile sub acoperire si sanctiunile aplicate dupa intoarcerea din vame europene a unor calatori in neregula au dus la instaurarea unui sistem foarte dur la trecerea frontierei de vest. Saptamanal sunt oprite din drum un numar considerabil de microbuze si autocare (de cele mai multe ori, din cauza ca turistii nu poseda suma minima de valuta, pe care o imprumuta eventual de la sofer); sa crezi ca, intr-o singura zi, peste 200 de oameni ar fi putut trece fraudulos printr-un sistem vamal dominat de principiul "frica pazeste bostanaria" ar fi fost cel putin o naivitate.
Culmea coincidentei, cu cateva zile inainte de incidentul din Pirinei, un sofer roman (angajat legal, dar al carui permis de conducere nu era valabil pe teritoriul spaniol) a provocat un accident rutier cu cinci victime, garzi civile. Cauza accidentului: oboseala. La funeraliile celor cinci, care-au avut loc intr-o suburbie a Madridului, au participat inalti oficiali ai statului, incepand cu prim-ministrul Jose Luis Rodriguez Zapatero si primarul Capitalei spaniole.
Tot in aceste zile, odata cu trista comemorare a atacului terorist din gara Atocha, in Spania au pornit din nou discutiile privind despagubirile care-ar trebui acordate urmasilor celor decedati la 11 martie 2004 si, mai ales, ranitilor, dintre care multi au ramas cu infirmitati majore. Despagubiri pe care statul spaniol inca nu le-a acordat multora dintre victimele de alta cetatenie, inaltul Comisar insarcinat cu crearea cadrului legislativ pentru astfel de situatii fiind recent solicitat, de o asociatie reprezentand aceste victime, sa faca abstractie de nationalitatea (si de situatia juridica) a celor afectati de activitati teroriste. Madridul incearca de patru ani sa legalizeze situatia imigrantilor, ajunsa intr-un punct critic, de vreme ce numarul din ce in ce mai mare de straini pune probleme in toate sectoarele vietii publice, de la cel medical la cel al educatiei (sistemul de invatamant incepe sa faca din ce in ce mai greu fata rezolvarii dificultatilor de adaptare, lingvistica si culturala, a copiilor de imigranti, de origine diferita, din care e alcatuita, uneori pana la 50% dintr-o clasa). Institutionalizarea imigratiei temporare (la cules de capsune etc.) n-a reusit sa duca la controlul afluxului de forta de munca externa si, sincer vorbind, Spania nu prea mai poate face fata actualei rate a inmultirii muncitorilor veniti din Maroc sau Europa de Est si potentialului lor infractional (desi de cele mai multe ori e vorba doar de incalcari ale Codului Muncii). Iar pretexte sa nu lasi cetateni estici sa intre pe teritoriul unei tari UE se pot gasi oricand.
Problema nu e, totusi, cu Spania, ci cu Romania. Romania oficiala, nu cea profunda. In toate tarile democratice ale lumii, legile internationale au preeminenta asupra celor nationale. In Romania, si interesele internationale primeaza asupra celor ale propriilor cetateni. Intr-un conflict intre autoritati europene si cetateni romani, Bucurestiul tine si acum, aprioric, partea UE, Palatului Victoriei ii e in continuare rusine cu propriii subiecti (a caror principala vina e ca "fac de rusine" imaginea tarii) mai mult decat ii e cu propria coruptie, iar modul in care sunt tratati emigrantii economici (a caror existenta mentine in cote acceptabile cifra somajului si pe cea a PIB-ului) e in Romania o problema la fel de acuta ca si emigratia ilegala insasi.
Pana luni la pranz, autoritatile romane nu luasera nici o pozitie fata de tratamentul aplicat de Spania romanilor, in ciuda faptului ca relatarile din presa regionala (basca si catalana) vorbesc complet eronat despre "imigranti ilegali expulzati", iar consulii Romaniei la Marsilia si Barcelona au fost de fata in ultimele faze ale expulzarii. Atitudinea responsabililor Directiei Consulare si lipsa de atitudine a oficialitatior de rang inalt fata de un eveniment de gravitatea celui de acum e un semn destul de ingrijorator fata de statutul cetateanului in Romania. De rangul doi pentru statele occidentale in care ajunge sa traiasca, el risca sa ajunga personaj secundar in propria tara in drum spre UE, de vreme ce lectia responsabilitatii morale fata de cetateni pare sa fie mai greu de invatat decat cea a transparentei, a reformei sau a anticoruptiei.
Saptamana aceasta, Steaua va avea de tratat un meci de la egal la egal cu Villarreal.
