In fiecare an, primavara, francofonii din toate cele cinci continentele isi sarbatoresc propria zi internationala. 20 martie — desi are o conotatie relativ tehnica, anume semnarea Tratatului de la Niamey, din 1970, vizand crearea Francofoniei institutionale — este pentru acestia o zi festiva, o ocazie de a celebra limba franceza ca liant al unei comunitati formate nu doar din cei aproximativ 170 de milioane de locutori reali, ci, intr-o acceptie mai larga, din 700 de milioane de persoane traind in cele 63 de state si guverne membre ale OIF.

Daca ne-am limita la a percepe evenimentul sub latura sa festiva, am risca, in mod neindreptatit, sa il asemanam sarbatorilor fastuoase de altadata: zeloase in ceea ce priveste forma, dar vide de un continut real (altul decat rudimentele doctrinare). In fapt, 20 martie determina o mobilizare reala, iar principala sa originalitate consta in caracterul descentralizat, in valorificarea unor initiative locale ce nu rezulta din presiunea vreunei instante centrale. Pur si simplu, o puzderie de mini-evenimente sunt organizate, indeajuns de departe de lumina reflectoarelor mediatice si cu suficient efort si daruire personala pentru a beneficia de prezumtia de lucru facut "din dragoste", si nu "din obligatie".

La nivel mondial, anul trecut au putut fi recenzate peste 1.200 de actiuni dedicate Zilei Francofoniei,  organizate in 120 de state. Iar acestea au reprezentat numai o parte din totalul evenimentelor, similar oarecum raportului dintre varful vizibil al unui ghetar si corpul imersat al acestuia. Pentru anul in curs este de asteptat ca numarul acestora sa cunoasca un curs ascendent, atat intr-o categorie (cea publica, vizibila), cat si in cealalta (cu difuzare si participare foarte restranse).

Romania, ca tara gazda a viitoarei reuniuni a sefilor de stat si de guvern avand franceza in comun, in plin an dedicat Francofoniei, cunoaste o efervescenta deosebita. Spectacole de teatru si de dans, muzica, concursuri literare, concerte, jocuri, dezbateri, ateliere de creatie, gastronomie si multe altele incearca sa exprime, in spatiul care le este propriu, universalitatea si diversitatea caracteristice francofoniei. Putem aprecia ca fiind foarte imbucurator faptul ca, pe langa evenimentele majore indispensabile (precum concertul oficial de la Sala Palatului, forumurile de reflectie si dezbatere organizate in marile orase in ultima parte a lunii martie), laudabile initiative punctuale au loc chiar si in cele mai neasteptate locuri: ma gandesc, spre exemplu, la "Zilele Francofoniei la Buhusi" sau "Francofonia la Petrila" sau "Super franco-sarbatoare la liceul sportiv din Suceava" sau "Francofonia asiatica — atelier de bucatarie cambodgiana" si nenumarate alte astfel de manifestari. Bravo lor!

Cu putin noroc, o astfel de manifestare are loc chiar langa noi, oriunde ne-am afla. Si, fie ca suntem sau nu cunoscatori ai limbii lui Molière, ar fi pacat sa o ratam.

PS: Recomand si vizitarea site-ului http://www.20mars.francophonie.org