Este mai mult un accident de parcurs in procesul foarte complex al reformei statului roman

Relatiile Romaniei cu Uniunea Europeana se afla acum intr-un impas.
Credeti?

Da. Cred.
De ce?

Incalcarea memorandumului privind adoptiile a prilejuit europarlamentarului Oostlander elaborarea unui amendament la raportul Nicholson prin care recomanda Comisiei si Consiliului suspendarea negocierilor cu Romania.
In primul rand problema adoptiilor este o chestiune care trebuie sa fie examinata mult mai in profunzime. D-l comisar Verheugen i-a adresat o scrisoare d-lui Nastase pentru a-i cere mai multe informatii despre ce se intampla in acest domeniu. D-l prim-ministru i-a raspuns d-lui Verheugen si acest raspuns al primului-ministru trebuie examinat, urmand ca dupa aceea sa vedem ce e de facut. Amendamentul de care vorbiti, pana acum, este numai o propunere a unui parlamentar, care urmeaza sa fie discutata, examinata si votata de catre Comisia Afacerilor Externe la Parlamentul European. Vom vedea daca propunerea va fi acceptata la nivelul Comisiei si apoi, daca aceasta propunere va fi acceptata in plenul Parlamentului. Pana acum nu stiu ce urmeaza sa se intample. Dar si in acest caz Parlamentul nu are ultimul cuvant - asta pentru statele membre - ci Consiliul de Ministri al Uniunii Europene. Evident ca e, ca intotdeauna, vorba de un semnal care arata preocuparea Uniunii pentru o tara candidata, dar, cred eu, si un semnal ca exista persoane care vor cu adevarat ca Romania sa adere la Uniunea Europeana.

Este un episod cu prilejul caruia au fost semnalate defectiuni in ceea ce priveste criteriile politice care se parea ca erau indeplinite de Romania, ramanand in discutie cele economice. In acest moment sunt puse in cauza criteriile politice?
Nu. Cred ca problema copiilor in Romania este si ea o problema care tine tot de reforma. Or, reforma in domeniul situatiei copiilor sau in domeniul justitiei sau in oricare alt domeniu nu poate fi facuta peste noapte. Este un proces care a inceput foarte bine, care se cere adancit, un domeniu in care s-au facut multe progrese, iar preocuparea noastra este ca aceasta reforma sa ramana pe calea buna, astfel incat sa poata sa fie dusa la bun sfarsit. Or, deocamdata, reforma nu este completa.

Dar evaluati ca se afla pe drumul cel bun?
Da, e clar. Evident ca, in momentul in care apar actiuni, cum sunt cele care privesc un numar important de adoptii internationale, chestiunea trebuie sa fie examinata pentru a vedea daca aceste actiuni au fost coerente sau nu cu spiritul reformei aflate in curs.

Oficialitatile romane au lansat interpretarea ca agitatia de acum ar fi o perdea de fum pentru Turcia, care vrea sa inceapa negocierile cu UE in acest an. Este adevarat acest scenariu?
Este o idee foarte interesanta, dar nu cred ca are temei. Cazul Turciei este total diferit de cazul Romaniei.

Sa spunem ca episodul invocat este un accident de parcurs in procesul complicat al negocierilor cu Uniunea Europeana...
Eu cred ca este mai mult un accident de parcurs in procesul foarte complex al reformei statului roman, pentru ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este intai de toate procesul care presupune o modernizare a statului. Aderarea poate sa fie un sprijin, un ajutor pentru acest proces de modernizare, dar fundamental pentru Romania este sa se modernizeze, indiferent daca adera sau nu la Uniunea Europeana.

Ce ar putea stopa procesul negocierilor?
Nu stiu.

De pilda, daca Vadim Tudor va fi ales ca presedinte al tarii in toamna?
La o astfel de intrebare ipotetica este foarte periculos de raspuns, pentru ca eu nu cred ca poporul roman poate avea o astfel de optiune, astfel incat sa-l aleaga ca presedinte al tarii pe d-l Vadim Tudor.

Ce ati recomanda dvs. politicienilor romani intr-un an electoral cand negocierile pentru inchiderea capitolelor sunt in curs si ele trebuie inchise in 2004?
In primul rand, nu este sarcina mea sa fac recomandari politicienilor. Ramane evident ca, pentru Romania, subiectul reformei in vederea aderarii este prea important pentru ca, la nivel politic, sa nu i se dea importanta. Procesul de reforma care are loc in acest moment trebuie continuat, dar sunt sigur ca politicienii romani, indiferent daca sunt la putere sau in opozitie, au inteles foarte bine ca provocarea cea mai importanta pentru tara este obiectivul aderarii.

Tot cu prilejul acestui episod, s-a repus pe tapet flagelul numarul unu care bantuie Romania, si anume coruptia. S-a adoptat o legislatie, s-au creat institutii, dar rezultatele intarzie. Ce credeti ca impiedica autoritatile romane sa faca un gest decisiv?
Capacitatea administrativa necesara aplicarii legislatiei in vigoare nu este suficient dezvoltata si inca nu am vazut cazuri care sa fie rezolvate pana la capat, dintre cele deschise de procurorii anticoruptie. Evident ca o legislatie fara o implementare a ei nu este suficienta. Dar, in opinia mea, pentru combaterea coruptiei, la fel de importanta este si extinderea reformei din domeniul administratiei publice si judiciare, pentru ca, fara aceste reforme, numai adoptarea legilor anticoruptie ramane un fel de actiune pompieristica. Problema coruptiei exista pentru ca aici, in Romania, administratia publica este relativ slaba, ca si justitia. Reforma in aceste domenii va dura multi ani - sigur, si dupa aderare, in 2007. Poate si dupa sfarsitul viitorului mandat parlamentar. E un proces de lunga durata.

Cel mai usor de integrat - cultura; cel mai dificil - agricultura

Cunoasteti foarte bine Romania, calatoriti mult.
Nu stiu daca o cunosc bine, dar am calatorit mult.

Ati spus la un moment dat: "Cu cat cunosc mai bine Romania, cu atat o inteleg mai putin". Ce v-a facut sa formulati acest paradox?
Cred ca formularea ar fi trebuit sa fie, daca ma gandesc bine, putin diferita, anume: cu cat cunosc mai bine Romania, cu atat inteleg mai bine ca este o tara foarte complexa. E o nuanta. Este evident ca fiecare tara are complexitatea ei, cu multe niveluri, multe aspecte. Nu este atat de simplu.

Din tot ce ati vazut pana acum, ce vi se pare ca ar fi cel mai usor de integrat in Comunitatea Europeana si ce vi se pare ca ar fi cel mai dificil de integrat?
Cel mai usor de integrat in Comunitatea Europeana este, fara indoiala, cultura romana. Predecesorul meu a spus: "Daca ar fi vorba numai de cultura, Romania ar fi deja stat membru al Uniunii Europene". Romania este o tara cu o cultura foarte dezvoltata, o cultura europeana de clasa inalta care sta fara probleme alaturi de celelalte culturi europene. Probabil ca domeniul care sta cel mai rau este agricultura. Romania are un potential enorm in domeniul agriculturii, este o tara cu pamant fertil, iar in anii ‘30 a fost un exportator foarte important de produse agricole. Problema in Romania nu este - si pentru mine nu va fi - aplicarea, implementarea legilor in domeniul politicilor agricole comune. Cred ca administratia romana va fi capabila, cu un ajutor la inceput, sa aplice legile. Dar problema cu adevarat serioasa este una structurala. In acest moment, in urma recensamantului, aproape 45% terenuri apartin unui procent de 0,5% de fermieri. Restul de 55%, cred, apartin celor 2.300.000 de gospodarii foarte mici.

Ati vazut vreo gospodarie taraneasca mica?
Am vazut.

Acolo se traieste din ceea ce se produce.
Da, este un fel de agricultura de subzistenta. Acei tarani din gospodariile mici vand la piata ceea ce le prisoseste ca sa-si acopere alte nevoi. Or, in piata agricola europeana, practicarea acestui tip de agricultura va fi si mai dificila pentru taranii romani. De aceea problema este atat de serioasa, pentru ca ea presupune restructurarea sau reorganizarea acestui tip de agricultura de subzistenta. Exista acum in Romania exploatatii mari, enorme, de 50.000 de hectare. Nu de un asemenea tip de exploatatie discutam, ci de acele mici gospodarii taranesti care trebuie sa lucreze impreuna pentru a fi mai eficiente si a beneficia de potentialul unor politici agricole comune. Este necesara o regandire a domeniului rural; va fi mai greu, evident, pentru ca este si o problema de comunicare, si una de mentalitate. Taranii au recuperat terenurile recent si vor sa le pastreze. Exista insa posibilitati de asociere cooperativa, bineinteles in sensul Europei occidentale, nu in sensul comunist.

Taranii sunt inca speriati.
E clar. Si ii inteleg. Au un reflex de spaima si reprezinta o populatie foarte conservatoare. Vrem sa lucram impreuna cu ei pentru a-i ajuta in aceasta transformare a lumii rurale.

Sunt poate mai convins decat romanii ca in 2007 Romania va fi in Uniune

Ce credeti de procentul atat de mare al romanilor care doresc sa se integreze in Uniunea Europeana?
Evident ca este un lucru bun, dar cred ca este mai degraba un fel de reflex sentimental decat un reflex al unor cetateni bine informati. La Delegatie, noi lucram cu guvernul, cu organisme ale societatii civile si cu mass-media tocmai pentru a informa mai bine populatia despre ceea ce inseamna aderare la Uniunea Europeana si de ce nu este suficient acest reflex sentimental cand Romania va adera, si va adera in 2007, la Uniunea Europeana.

Sunteti convins ca Romania va fi tara membra a Uniunii Europene in 2007?
Da, sunt convins, poate mai convins decat romanii ca in 2007, evident, Romania va fi in Uniune. Sunt sigur. Dar va fi foarte important ca romanii sa inteleaga bine de ce vor sa adere. Nu este vorba numai de bani, de ajutoarele financiare care vor veni in tara. Romanii trebuie sa inteleaga ca aderarea, modernizarea inseamna si schimbare, inseamna anumite costuri atat la nivelul persoanelor, cat si al firmelor. Daca nu este inteles acest lucru, va fi o dezamagire foarte mare. Si un astfel de fenomen nu este benefic nici pentru noi, in Uniunea Europeana, nu este benefic nici pentru romani.

Cum vi se pare ca reflecta mass-media mesajele transmise de Uniune? Unele reglementari ale Uniunii care ar trebui adoptate de romani au capatat o tenta anecdotica, taierea porcului, reproducerea animalelor etc.
Nu este atat de surprinzator, pentru ca avem si in Europa occidentala mai multe euromituri, eurolegende. De exemplu, in tara mea, in Anglia, a circulat foarte mult o legenda despre "reglementarea" venita de la Bruxelles, ca bananele sa fie drepte, nu curbate. A fost un subiect preferat al presei britanice. Evident ca nu a existat niciodata o astfel de idee, dar asemenea eurolegende exista si circula. In fiecare tara, cand e vorba de o anumita politica despre care se stie ca nu va fi foarte populara, politicienii au tendinta de a spune: asta vine de la Bruxelles. In schimb, daca este vorba de o masura despre care se stie ca va fi populara, politicienii vor spune: asta am facut-o noi. E normal. Noi, la Bruxelles, suntem un fel de tap ispasitor. E mai usor sa se spuna ca este vina Bruxellesului.

Niste calatori din tara dvs., din Anglia, au fost placut surprinsi de Romania, pentru ca lor le evoca Marea Britanie la inceputul secolului.
E clar ca Romania nu este atat de dezvoltata ca Marea Britanie, dar cred ca Romania este -pentru mine probabil - tara cea mai necunoscuta din Europa. Si majoritatea calatorilor care vin aici sunt surprinsi de cat de calzi, pe plan caracterial, sunt Romania si romanii si raman placut impresionati. Evident ca reforma economica in Romania, de exemplu, trebuie facuta mult mai repede decat s-a facut in tarile Europei occidentale. Comparatia intre Romania de acum si Anglia la inceputul secolului XX poate fi adevarata in domeniul agriculturii. In Anglia, o agricultura asemanatoare cu cea din Romania de azi nu mai exista inca de la sfarsitul primului razboi mondial. Dar in Franta a existat pana in anii ‘50-’60. In Spania anilor ‘80, in Estremadura, am vazut un fel de agricultura de subzistenta. Sunt sigur ca acum, dupa 20 de ani, o asemenea agricultura nu mai exista nici acolo. In Anglia agricultura a inceput sa se transforme, sa evolueze inca din secolul al XVIII-lea si a fost mult inaintea altor tari europene. Este evident contrastul dintre agricultura britanica si in general cea romaneasca - si in mod deosebit aceasta agricultura de subzistenta; spun in general pentru ca, sa ne aducem aminte, exista, de exemplu, in Ardeal, si exploatatii foarte moderne si foarte eficiente.

Cu alte cuvinte, sunteti optimist, mult mai optimist decat noi, romanii, in ceea ce priveste procesul de aderare.
Sigur ca da.

Adica in 2007 vom fi in Uniunea Europeana.
Da. Nimic nu e garantat, dar eu sunt foarte convins ca lucrurile asa se vor intampla. Iar in ziua cand Romania va fi membra a Uniunii Europene, misiunea Delegatiei Europene la Bucuresti se va fi incheiat.

Interviu realizat de Rodica Palade