Cum a făcut Morar o nucă tare din DNA

Laura Stefan 16.10.2012

De același autor

Săptămâna trecută, Daniel Morar a făcut un bilanț al activității DNA sub conducerea sa. Se cuvine să ne aplecăm și noi asupra cifrelor prezentate pentru a ne lămuri dacă a meritat sau nu toată fierberea socială pe care am experimentat-o în acești ani.

La presiunea UE, România a construit una dintre cele mai performante structuri de luptă împotriva corupției la nivel înalt. DNA funcționează ca un mecanism in­te­grat și autosuficient în pri­vința anchetelor penale – pe lângă procurori, aici lu­crează și polițiști și spe­ci­aliști fără a căror con­tri­buție rezultatele ar fi fost fă­ră îndoială mai modeste. Sigur că, în majoritatea ca­zurilor, DNA nu lucrează singură, însă ar putea-o fa­ce.

Din 2005 încoace, au ajuns în fața judecătorilor demnitari de rang înalt, magistrați și funcționari publici cu funcții de conducere acuzați de fapte de co­rupție, iar instanțele au decis în pro­por­ție de 90% că acuzațiile procurorilor erau corecte și i-au condamnat pe inculpați. Au fost condamnați 11 demnitari (un fost premier, un ministru, 2 senatori, 6 de­putaţi și un secretar de stat), 50 de con­ducători de instituții publice sau companii naționale, 60 de persoane din instituții de control, 24 de magistrați și 32 de avocați, 164 de ofițeri de poliție, 6 consilieri din ca­drul Consiliilor Județene sau Locale și 26 de persoane având funcția de primar, vice­primar sau subprefect. Conform sta­tis­ti­cilor DNA, jumătate dintre cei con­damnați de judecători au funcții de con­ducere.

Aceste date confirmă faptul că problema corupției în România nu e una inventată în Vest de instituții internaționale rele, care vor cu orice preț să ne umilească țara. Cauzele sunt interne, iar percepția publică care răbufnea până în 2005 doar în presă este astăzi con­fir­mată de condamnări de­fi­nitive. Dacă ceva s-a schim­bat în acești ani, acel ceva trebuie căutat aici - în sis­temul judiciar și în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Magistrații s-au scu­turat de inhibiții, nu se mai tem să tragă la răspundere politicieni și funcționari importanți, care până mai ieri erau pe deplin protejați. Domnul Daniel Morar a construit cu încăpățânare o ins­tituție de temut – nu degeaba dintre lozin­cile care se aud la diverse mitinguri de pro­test nu lipsește aproape niciodată scan­darea DNA! DNA!. Oamenii care lucrează la DNA au de ce să fie mândri. Și tot mân­dri ar trebui să fie și cei care în acești ani au luat decizii care au asigurat con­ti­nu­i­tatea la DNA, cei care s-au opus dărâmării instituției sau eliminării procurorilor in­comozi, cei care au scris și au vorbit sus­ținând că și în România este posibilă pe­depsirea marilor corupți.

Nu întâmplător, finalul de mandat al lui Daniel Morar coincide cu cea mai mare anchetă judiciară asupra unei fraude elec­torale de după Revoluție. Anticorupția nu e un joc în care ambele părți câștigă, nu e un win-win situation, cum ar zice ame­ricanii. Anticorupția nu e nici un meci de tenis la finalul căruia cel care pierde îl fe­licită pe cel care câștigă. Aici pierderea în­seamnă ani din viață și mulți bani pier­duți. De aia enervează atât de tare DNA și de aia am trăit această vară de coșmar în Ro­mânia. Politicienii au înţeles cât de mult riscă dacă permit magistraților să își facă treaba independent și au decis să ac­ționeze distructiv și rapid. Aflăm din co­mu­nicatele de presă ale DNA și ale Par­chetului General despre cum s-a fraudat votul la referendum – nu e vorba despre câțiva exaltați care au introdus în urne câ­teva buletine de vot în plus, e vorba des­pre un sistem foarte bine pus la punct, cu o ierarhie strictă, în care fiecare actor (de la șeful secției de votare la reprezentanții partidelor politice în secțiile de votare) avea un rol foarte clar. Chiar și ob­ser­va­torii (ONG-iști care erau și membri de par­tid) au făcut parte din sistemul de fraudă.

Citind aceste comunicate de presă, te în­grozești și te întrebi dacă nu cumva o frau­dă de asemenea dimensiuni nu pune în dis­cuție esența democrației într-o țară. Aces­te dosare – căci nu vorbim despre un fenomen izolat într-un singur colț al țării – produc panică printre politicieni și îi împing la gesturi extreme. Voci furioase cer ca procurorii – sau măcar șefii acestora – să meargă în parlament să dea socoteală pentru anchete, se înființează comisii par­lamentare care să verifice felul în care pro­curorii își fac meseria, se cere trecerea CSM în subordinea parlamentului. Sunt ges­turi disperate ale celor care simt că s-au încurcat prea tare în plasa anchetelor penale și care acum regretă amarnic că au fost de acord, fie şi doar declarativ, cu in­dependența sistemului judiciar. Sunt ges­turi care încearcă să liniștească structurile de partid din teritoriu ale căror re­pre­zentanți sunt chemați în fața procurorilor să dea explicații, gesturi care încearcă să arate că șefii de la București sunt încă pu­ternici și îi apără. Scriam în vara asta că libertatea și independența, o dată câș­ti­gate, nu se mai pierd așa ușor, că aura de invincibili a politicienilor s-a evaporat și că a dispărut și teama de ei. Anchetele con­tinuă, CSM şi Daniel Morar au avut poziții publice clare față de declarațiile politice, chiar şi ministrul Justiției a de­clarat că CSM nu poate fi pus sub controlul parlamentului.

Suntem la final de capitol la DNA și în acești ani am aflat că, mai mult ca orice, în reușita unui demers ambițios contează oamenii. Pentru acești ani în care am re­descoperit speranța se cuvine să le mul­țumim lui Daniel Morar și echipei sale. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22