Demolarea Constituţiei în trei paşi

Atunci când Constituția e călcată în picioare în numele acaparării puterii absolute, nu mai vorbim despre ideologii, despre stânga și dreapta. Vorbim despre necesitatea de a salva principiile democratice în România, despre necesitatea de a salva statul de drept.

Un stat democratic stă în picioare sau pică du­pă cum Constituția sa stă sau pică în vremuri de criză politică. Ce vedem azi în România este mai grav decât ce s-a întâmplat în Un­garia – Guvernul Orbán a fă­cut efortul de a modifica le­gea fundamentală, la noi Cons­tituția este pur și simplu aruncată la gunoi. Dacă gu­vernul și parlamentul nu res­pectă Constituția, atunci nu exită niciun fel de legitimitate publică în a cere cetățenilor să respecte legile țării. Iar fă­ră legi trăim în haos. Riscantă cale a ales USL pentru satisfacerea urgentelor sale interese po­litice.

Haideți să vedem faptele. Pasul numărul unu, poziții cheie din stat au fost ocupate prin în­călcarea legii de către USL. Vorbesc despre pre­ședinții celor două Camere ale parla­men­tului – conform practicii constante a Curții Cons­tituționale, Blaga și Anastase nu puteau fi revocați decât la solicitarea grupurilor par­lamentare care i-au propus, adică PDL - și des­pre Avocatul Poporului – care nu putea fi de­mis legal decât dacă se dovedea că a în­călcat Constituția sau legile țării (dacă Avo­catul Poporului ar putea fi demis oricând vrea majoritatea parlamentară, independența aces­tuia ar fi, practic, anulată). Aceste destituiri sunt foarte importante, pentru că președintele Senatului este președinte interimar în caz de suspendare a președintelui în funcție, iar Avo­catul Poporului este singurul care poate se­siza Curtea Constituțională cu privire la ne­cons­tituționalitatea ordonanțelor guvernului îna­inte ca acestea să fie aprobate de către parlament. Prin aceste schimbări, USL s-a asigurat că va controla președinția și că are cale liberă la emiterea unor ordonanțe de urgență a căror neconstituționalitate nu va fi atacată la Curtea Cons­ti­tu­țională.

Pasul numărul doi a fost eli­minarea competenței Curții Cons­tituționale de a se pro­nunța cu privire la consti­tu­ționalitatea hotărârilor par­la­mentului. Această ordonanță este ne­cons­ti­tuțională, pentru că articolul 115(6) din Cons­tituția României in­terzice modificarea prin OUG a legilor care re­glementează instituțiile fun­damentale ale sta­tului. Iar Curtea Cons­ti­tuțională este o ins­tituție fundamentală a sta­tului. Acest OUG a încercat să blocheze ac­cesul la Curtea Cons­tituțională pentru con­tes­tarea hotărârilor par­la­mentului, despre care am vorbit mai sus. Dacă USL era sigur că ce­ea ce a făcut e cons­tituțional, de ce s-ar fi gră­bit să elimine po­sibilitatea celor demiși de a ataca revocările? Din fericire, contestațiile îm­potriva hotărârilor parlamentului au fost depuse la CC o zi îna­inte de publicarea OUG, ast­fel încât CC ar pu­tea să le judece.

Al treilea pas a fost modificarea Legii re­fe­ren­dumului printr-o OUG. Curtea Cons­titu­ţio­nală a statuat în deciziile sale anterioare că în ma­terie electorală regulile nu pot fi schimbate cu mai puțin de un an înainte de derularea ale­gerilor sau a referendumului – acesta este un standard internațional stabilit de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în ma­terie electorală. Pe acest motiv CC a declarat în acest an neconstituționale comasarea ale­gerilor naționale cu cele locale și uninominalul pur. În plus, în conformitate cu articolul 115(6) din Constituție, nu se pot aproba OUG-uri în materia drepturilor electorale (iar Legea referendumului privește în mod clar drepturile electorale). Despre fondul modificărilor la Le­gea referendumului nu spun decât că, pe no­ua reglementare, dacă se prezintă la vot 5 cetățeni şi 3 votează pentru demiterea preșe­dintelui României, acesta este demis. A fost eli­minată condiția de valabilitate existentă pen­tru toate referendumurile (adică nu doar pentru cel de demitere a președintelui), care cere pentru validarea referendumului pre­zen­ță la urne de 50% + 1 din cei aflați pe listele electorale. Nu e loc aici să discutăm și despre recentele schimbări de șefi de la Institutul Na­țional de Statistică, dar ele par a avea le­gă­tură cu acest referendum.

Săptămâna trecută, EXPERT FORUM și sute de cetățeni au făcut sesizări la Avocatul Po­po­ru­lui, cerându-i să atace la CC cele două OUG-uri ale căror probleme de constituționalitate au fost discutate mai sus. Până acum nu am primit niciun răspuns. Sperăm totuși că CC va reuși să se pronunțe pe aceste chestiuni, pen­tru că are pe rol contestații împotriva unor legi aprobate de parlament cu aproximativ ace­lași conținut.

Săptămâna trecută, am văzut pentru prima oară CC dând un comunicat de presă despre amenințările primite de un judecător al ins­tanței constituționale cu privire la votul său pentru Avizul referitor la suspendarea pre­șe­dintelui. Este un lucru extrem de grav și ne arată cât de departe s-a ajuns în acest vârtej al acaparării puterii cu orice preț. O țară care nu își respectă Constituția și instituțiile fun­damentale ale statului nu e o țară demo­cra­tică și un stat de drept. Se poate ca uneori să nu fim de acord cu deciziile CC, dar principiul de bază de la care pornim în societatea ro­mânească e că trebuie să le respectăm. Când CC a spus că Adrian Năstase și Mircea Geoană nu pot fi schimbați din funcțiile de președinți ale camerelor parlamentului decât la pro­pu­nerea grupului parlamentar PSD, decizia a fost respectată, deși nu era pe placul ma­jo­rității parlamentare de la acel moment. Atunci când CC a invalidat comasarea ale­ge­rilor naționale cu cele locale propusă de Gu­vernul Boc, decizia a fost respectată, deși era împotriva dorinței exprimate a guvernului. As­ta înseamnă, pe scurt, un stat de drept.

Am spus că ne aflăm în fața unei lovituri de stat pusă în practică de juriști, lovitură de stat care are ca scop aservirea justiției. Atunci când Constituția e călcată în picioare în numele acaparării puterii absolute, nu mai vorbim despre ideologii, despre stânga și dreap­ta. Vorbim despre necesitatea de a sal­va principiile democratice în România, despre necesitatea de a salva statul de drept. Săp­tă­mâna aceasta este una crucială. Să fim alături de instituțiile fundamentale ale statului ro­mân, căci de rezistența lor depinde totul! //