Minte limpede în vremuri tulburi

România e și casa noastră, nu doar a voastră, stimați politicieni. Pentru a mai avea și mâine o țară, trebuie ca voi, astăzi, ă acceptați că există limite, că ele trebuie respectate, că e important și cum câștigați, nu doar să câștigați. Ați stricat suficient. Trebuie să vă opriți.

Trăim în țara unde orice este posibil. E po­sibil ca premierul să felicite Ministerul de Interne pentru organizarea impecabilă a referendumului, doar pentru ca mai apoi USL să conteste același re­ferendum la CCR. E posibil ca USL să întrebe Casa Na­țională de Asigurări de Să­nătate și Institutul Na­ți­o­nal de Statistică despre nu­mărul de alegători din Ro­mânia și apoi să se mi­nu­neze că cele două instituții nu dețin aceste informații. E posibil ca MAI să trimită CCR informații despre ce­tățenii înscriși pe listele electorale, iar ul­terior să trimită o adresă spunând că nu își asumă ce au scris anterior. E posibil ca CCR să dea o decizie cerând de la guvern listele electorale permanente, actualizate con­form articolului 17 din Legea 3/2000 (adică în 5 zile de la declanșarea re­fe­ren­dumului), iar din adresa către guvern să pară că solicitarea CCR vizează actua­li­zarea listelor acum, după desfășurarea re­ferendumului. De aceea CCR a transmis o nouă adresă luni, prin care precizează că a cerut listele folosite la referendum, nu liste noi. Sigur, cu toții ne întrebăm cum e posibil ca la instanța constituțională să apară astfel de disfuncționalități. Ne în­tre­băm cu toții îngrijorați dacă va rezista CCR presiunilor și amenințărilor. Nimeni nu își dorește să fie judecat de un ju­de­că­tor că­ruia îi este frică – mi-a spus acum câțiva ani o judecătoare dintr-o țară în ca­re in­tervențiile politice în justiție erau frec­vente. Avea dreptate și azi, din ne­fe­ricire pentru noi, simțim asta pe propria piele.

Domnii Rus și Dobre au demisionat – mi­nistrul Rus vorbește despre o demisie de onoare, ministrul Dobre despre motive per­sonale. Personal, sunt dezamăgită de aceste decizii. Cred că tăria de caracter se vede în mo­mente grele, atunci când adevărații oameni de stat rezistă presiunilor la care sunt supuși și fac ce tre­buie pentru țară. Stau și își fac treaba, nu pleacă în­vinși de sistem. Faptul că cei doi pleacă înseamnă că nebunia mini-re­fe­ren­du­mu­lui a ajuns la cote ma­xi­me, în pofida scrisorii trimise luni de CCR.

Încercând să ne păstrăm mintea limpede în aceste vremuri tulburi, am adresat îm­preună cu mai multe organizații ne­gu­ver­namentale două solicitări publice pe care le puteți găsi pe www.expertforum.ro. Pri­ma e adresată Autorității Electorale Permanente, căreia îi cerem să permită cetățenilor români să verifice dacă listele electorale folosite la referendum reflectă corect opțiunea lor de a vota sau de a nu vo­ta. A doua e adresată Guvernului Ro­mâniei – spunem, întâi de toate, că nu suntem de acord cu actualizarea post-re­ferendum a listelor folosite la referendum, lucru explicat luni și de CCR. În al doilea rând, cerem guvernului să organizeze un comitet de monitorizare format din ma­gistrați, reprezentanți ai organizațiilor in­ternaționale, ONG-uri, reprezentanți ai pre­ședintelui suspendat şi ai partidelor po­litice, care să supervizeze actualizarea lis­telor electorale permanente în perspectiva alegerilor din toamnă. E esențial ca acest co­mitet să se asigure că procedura prin ca­re o persoană poate fi scoasă de pe listele electorale este în concordanță cu legile în vigoare și să certifice faptul că eventuala curățare a listelor s-a făcut cu respectarea strictă a acestei proceduri. Este absolut inad­misibil ca într-o țară membră UE, în anul 2012, cetățenii români să fie scoși de pe listele electorale pentru că vecinii nu i-au văzut prin ogradă. Oamenii nu pot fi scoși definitiv de pe liste decât dacă mor. Temporar, pot fi scoși de pe liste cetățenii împotriva cărora s-au pronunțat hotărâri definitive de condamnare prin care li se interzic și drepturile electorale, precum și cei cu privire la care există acte medicale prin care se certifică faptul că sunt lipsiți de discernământ. Așteptăm cu încredere răspunsuri la ambele solicitări.

Între timp, remanierea guvernamentală pa­re definitivată. Portofoliul Justiției merge la Mona Pivniceru, actuală membră a CSM. E pentru prima dată când un mem­bru ales în CSM (care ar trebui să asigure independența sistemului judiciar față de politic) ar ajunge în guvern. Nu știm până în acest moment dacă, juridic, această schim­bare profesională este posibilă. Cred că era corect față de poporul român ca USL să își asume politic gesturile pe care dorește să le facă în justiție și să nu se ascundă în spatele unui magistrat.

În toată această nebunie, se aude vocea guvernatorului BNR, care cere ca po­li­ti­ci­e­nii care nu știu să dialogheze să plece aca­să, nu să ne dea pe noi afară din casă. În cuvinte puține, domnul Isărescu spune ce simțim cu toții – că refuzul USL de a ad­mite că a pierdut această luptă și încer­ca­rea de a nega orice regulă a jocului de dra­gul puterii absolute ne aruncă în haos. Ro­mânia e și casa noastră, nu doar a voastră, stimați politicieni. Pentru a mai avea și mâine o țară, trebuie ca voi, astăzi, să ac­ceptați că există limite, că ele trebuie res­pectate, că e important și cum câștigați, nu doar să câștigați. Ați stricat suficient. Trebuie să vă opriți. //