Pe cine enervează anchetele procurorilor

Anchetele vor arăta că nu oamenii simpli fură la vot, ci că, de fapt, frauda e organizată de oameni cu putere de decizie.

S-ar zice că în România nu mai știm cu si­guranță nimic. Ce era evident ieri azi e su­biect de controverse aprinse. Nu mai știm nici câți suntem, nici cum se pot tăia legal oameni de pe listele elec­torale, nici pe cine ar trebui să includă listele electorale, nici dacă e bine sau nu să se fraudeze votul. Miniștrii apar în conferințe de pre­să și ne anunță senini că, în opinia lor de nejuriști, ro­mâ­nii ale căror acte de iden­titate au expirat ar trebui să fie scoși de pe liste. La fel și cei care locuiesc prea mulți într-o casă, cei care au divorțat sau cei ca­re stau în străinătate mai multă vreme. Sen­zația de clacă, de sporovăială la bere ca să treacă timpul se așterne peste țară. Toate opiniile par a avea aceeași valoare de adevăr, totul e relativ, totul se poate negocia. Premierul dă lecții CCR cu o zi îna­inte de ședința crucială din 21 august des­pre numărul de voturi necesare pentru luarea unei decizii privind valabilitatea re­ferendumului – asta îmi amintește de pre­ședintele interimar care, în preziua an­te­rioarei ședinte a CCR, explica pătruns ju­decătorilor că au de luat o decizie extrem, extrem de dificilă. D-l Dogaru – poa­te vi-l mai amintiți, e acela pe care nu-l cu­noaș­te, dar cu care semnează memorandumuri d-l Ponta – și-a programat marţi o ieșire în stradă în fața CCR. Altfel, sigur, USL respectă independența CCR și deciziile sale. Pe cele legale, firește, așa cum insistă premierul. Presupun că d-l Ponta e cel care stabilește care sunt deciziile legale ale CCR și care nu...

Enervare maximă au stârnit și anchetele procurorilor cu privire la posibile fraude electorale. Deopotrivă, politicieni și for­matori de opinie care până ieri ne explicau doct cum că nimic nu-i mai important decât voința poporului strigă azi îm­po­triva anchetelor penale. Cum e, vezi Doam­ne, posibil să mergi din casă în casă și să pui întrebări cetățenilor simpli? Cum se poate să le ceri să jure pe Biblie pe capota mașinii? Ochii dați peste cap și mâna dusă la gură a uimire împlinesc ta­bloul televizat. Să le luăm pe rând. Dacă citim comunicatul Parchetului General, aflăm ce anchetează procurorii prin sate, mai exact ce tipuri de fraudă se con­tu­rează până la acest moment:

1) persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente, cât și pe listele electorale su­plimentare;

2) persoane care figurează că ar fi votat, dar în re­a­litate nu s-au prezentat la vot;

3) prezența pe listele elec­torale suplimentare a unor persoane cu date de iden­tificare nereale;

4) prezența pe listele electorale su­pli­mentare a aceleiași semnături în dreptul unui număr mare de persoane.

Procurorii nu întreabă pe nimeni de ce a votat sau cum a votat. Oamenii sunt în­trebați dacă ce apare notat pe listele elec­torale e corect sau nu. Să fiu în locul celor care apar pe liste ca și cum ar fi votat multiplu, aș fi prima interesată ca această problemă să fie clarificată, pentru că votul multiplu este infracțiune și pentru că nu aș vrea să răspund eu penal pentru ce nu am făcut. De ce se pedepsește votul mul­tiplu? Pentru că e un principiu elementar într-o democrație că cetățenii au drepturi egale, iar într-un stat de drept cel care în­cearcă să își sporească puterea în mod ne­legitim (de exemplu, prin exercitarea mul­tiplă a dreptului de vot) este pedepsit. Se jură pe Biblie pentru că așa prevede le­gislația penală românească. Oamenii care nu vor să jure pe Biblie pot opta pentru jur­ământul pe onoare și conștiință.

O altă acuză privește faptul că procurorii au mers ei în sate pentru a culege aceste declarații. Pentru asta, Parchetul ar me­rita mai degrabă să fie lăudat, căci ar fi mult mai dificil pentru respectivii săteni să se deplaseze ei la sediul Parchetului pen­tru a răspunde la o simplă întrebare. Mulți sunt oameni în vârstă, care nu-s dis­puși să-și cheltuiască puținii bani pe dru­muri la oraș.

Cred că aceste anchete vor arăta că nu oa­menii simpli fură la vot, că, de fapt, fra­uda e organizată de oameni cu putere de decizie. Împotriva lor se îndreaptă aceste an­chete, ei sunt cei care vor fi trași la răs­pundere, căci, dacă o proporție sem­ni­ficativă dintre cei care apar pe liste cum că ar fi votat de mai multe ori neagă acest lucru, singura concluzie care se poate tra­ge este că altcineva a votat în locul lor. Ci­ne e acest altcineva este întrebarea la care încearcă să răspundă procurorii și e de așteptat că acest altcineva nu va aștepta cu mâinile în sân să fie prins, e firesc să vedem încercări de manipulare prin trus­turile de presă prietene. Enervează și vi­teza cu care se desfășoară anchetele. Cei vizați de ele ar prefera ca Parchetul să trimită citații oamenilor, chemându-i pen­tru declarații peste câteva luni, pentru ca ei să aibă suficient timp să aranjeze lu­crurile, inclusiv prin eliminarea pro­cu­rorilor incomozi. Omul simplu este iarăși folosit ca pavăză în spatele căreia se as­cund politicienii.

Închei cu o perlă a premierului care îmi adu­ce în minte zicala românească „hoțul strigă hoțul“: „Din punctul meu de vedere, ca lider al USL, cel mai im­por­tant lucru pe care trebuie să-l facem e să-i protejăm pe oamenii care sunt su­puşi în aceste zile unor abuzuri evidente de procurori şi de către PDL pentru sim­plul fapt că şi-au exercitat un drept cons­tituţional, acela de a vota. Din punctul meu de vedere, asta este într-adevăr o lovitură de stat, adică să vrei să schimbi prin autorităţile de represiune ale sta­tului rezultatul de la vot“.

Din punctul meu de vedere, domnule Ponta, ați făcut suficient rău în ultimele două luni. Ar cam fi cazul să vă opriți. Ne e jenă că trăim într-o țară în care USL organizează un referendum pe care apoi îl contestă pentru că nu a fost organizat bine, pentru că nu îi plac listele folosite sau pentru că a fost pus taman în mijlocul verii, când oamenii sunt în concedii. Ne este jenă că în România lui 2012 se fra­udează masiv votul, ne este jenă că sunt atacați procurorii care nu fac decât să apl­i­ce legile pe care politicienii le-au aprobat. Ne este jenă că se discută senin despre ro­mâni de categoria întâi – cei care ar trebui să fie incluși pe liste - și români de ca­tegoria a doua – cei care nu contează, cei care trebuie scoși de pe liste pentru că muncesc într-o altă țară (și din banii pe care îi trimit acasă supraviețuiește familia lor, în multe cazuri), cei care locuiesc prea mulți în casă sau cei cărora le-au ex­pirat buletinele. PSD parcă era de stânga, nu? //