Prioritățile României în următorii ani

România trebuie să decidă urgent dacă își continuă drumul spre Vest sau cârmește spre Est.

La începutul lunii, CEPA, un important think-tank american, a organizat la Bu­curești o conferință importantă despre dru­mul României în viitorii ani. Ideea cen­trală este că America are ne­voie de un cap de pod solid în Europa de Est, de un partener care înțelege că fără democrație și stat de drept România nu poate progresa. Printre vorbitorii străini s-au aflat fostul am­basador american în Ro­mâ­nia Mark Gitenstein, ac­tua­lul însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA, Dean Thompson, Ed­ward Lucas, pe care îl cunoașteți probabil din The Economist, și Don Lothrop de la Ro­mania One. Toți sunt oameni cărora le pasă de România și care fac tot ce le stă în putere ca să crească profilul țării noastre pe plan internațional. Înregistrarea in­te­grală a dezbaterilor a fost publicată pe si­te-ul revistei 22.

CEPA a publicat un raport despre prio­ritățile României în următorii ani, generat după consultarea unui număr semnificativ de experți români și americani. Statul de drept, îmbunătățirea guvernanței publice și reformarea sistemului partidelor po­li­tice sunt, în viziunea experților, chestiuni esențiale, care ar trebui să se afle în cen­trul relațiilor româno-americane alături de parteneriatul în cadrul NATO. Con­so­lidarea instituțiilor anticorupție, asi­gu­ra­rea independenței și imparțialității an­che­telor în cazurile de corupție, recuperarea banilor furați și aducerea lor la bugetul de stat, promovarea oamenilor în sistem pe cri­terii de profesionalism și competență sunt doar o parte dintre obiectivele con­siderate ma­jore în capitolul referitor la statul de drept. În privința guvernanței pu­blice, prio­ritățile sunt trans­pa­ren­ti­zarea administrației, pro­movarea oamenilor pe cri­terii de competență, pri­va­tizarea întreprinderilor de stat, iar pentru cele ca­re rămân în administrarea statului func­țio­narea lor du­pă regulile economiei de piață și ale con­curenței egale cu jucătorii privați din piață. Închiderea de facto a pieței po­litice și comportamentul cartelar al jucă­to­rilor deja existenți pe piață șubrezesc ca­pa­ci­tatea României de a progresa. E nevoie de modificarea majoră a regulilor de în­re­gistrare a unui nou partid politic prin scă­derea numărului de semnături, precum și de reguli noi privind finanțarea partidelor politice. În mod ideal, acestea ar trebui să fie temele de dezbatere în campania pre­zidențială care se apropie.

Din păcate, România nu își permite în acest moment luxul de a merge încet pe calea transformării în aceste domenii, pen­tru ca peste 200 de ani să devină o de­mo­crație solidă în care statul de drept e aca­să. La graniță avem un conflict militar, Mol­dova primește semnale mai mult sau mai puțin clare că după Ucraina vine rân­dul ei, Ungaria se așază în matca națio­nalismului și a luptei împotriva tuturor ce­lor care îndrăznesc să aibă o altă opinie de­­cât cea guvernamentală. ONG-urile sunt hăituite, finanțatorii străini alungați după un model asemănător celui utilizat de Putin. În acest context, România tre­buie să decidă urgent dacă își continuă dru­mul spre Vest sau cârmește spre Est. La începutul anului, Expert Forum pu­blica raportul România între UE și Eu­ra­sia. Ni s-a spus atunci că suntem exa­gerați. Din nefericire, azi vedem că aceas­tă alegere e mai urgentă decât am fi cre­zut. //

CITIȚI ȘI

• Riscurile primarilor migratori
• Eroii de lângă noi
• Ac de cojocul aleșilor incompatibili