România, mărul stricat al UE

Ce e de făcut atunci când un stat membru derapează de la principiile pe baza cărora s-a construit Uniunea Europeană?

În toiul loviturii de stat care se derulează în România pe repede înainte, s-a publicat Raportul Comisiei Europene pe MCV. E un raport catastrofal pentru noi – cel mai prost de când CE publică rapoarte despre România. Motivul este tocmai hi­do­șenia evenimentelor din ul­tima perioadă, care cons­ternează lumea civilizată, căci nu se poate vorbi des­pre reforma sistemului ju­diciar și despre lupta îm­potriva corupției la nivel înalt (elementele centrale ale MCV), atunci când USL dinamitează statul de drept și anulează democrația.

Statele membre au delegat CE, într-o ma­re măsură, sarcina de a verifica dacă țările candidate îndeplinesc standardele euro­pene, de aceea multe priviri se îndreaptă spre Bruxelles în așteptarea unor răs­pun­suri pentru întrebările acestor zile. Pre­ședintele CE a folosit prilejul publicării raportului de țară pentru a condamna ceea ce se întâmplă în România și pentru a explica faptul că ultimele săptămâni au zdruncinat încrederea construită cu greu. „Punerea la îndoială a deciziilor jude­că­torești, subminarea Curții Cons­titu­țio­nale, anularea procedurilor și a me­ca­nismelor de control sunt decizii care pun sub semnul întrebării respectarea de că­tre guvern a statului de drept. Lupta politică nu poate să justifice încălcarea principiilor democratice de bază. Po­li­ticienilor nu le este permis să încerce să intimideze judecătorii înainte ca aceștia să ia decizii importante și nici să îi atace dacă nu le plac deciziile luate. Com­pe­ten­țele Curții Constituționale nu pot fi schim­bate peste noapte“, a spus Barroso.

Ca măsură imediată, CE a adăugat la ra­portul pe cele patru con­diționalități celebra listă care a fost înmânată la Bru­xelles premierului Ponta. Într-un limbaj diplomatic de o duritate extremă, Bar­roso spune că Ponta a ga­rantat (atât verbal, cât și în scris) revenirea la nor­malitate. Barroso vorbește despre principiul cola­bo­rării sincere între statele membre și instituțiile europene înscris în articolul 4 al tratatului - și, cum încrederea s-a dus, ne anunță că CE va publica un nou raport pe România (atenție, nu și pe Bulgaria) până la finalul anului, pentru a verifica dacă promisiunile au fost respectate. Cu greu putem imagina o situație în care România să cadă mai jos de atât în mai puțin de două luni.

În vremuri de criză economică ce ge­nerează tulburări sociale, statele cu de­mocrații fragile devin extrem de vul­ne­ra­bile la lovituri de stat de tipul celei pe care o vedem acum în România. Uniunea Europeană se vede pusă în fața unei dileme majore pe care nu a prevăzut-o: ce e de făcut atunci când un stat membru derapează de la principiile pe baza cărora s-a construit Uniunea? Ministrul german de Externe a dat glas ideii care circulă prin multe cancelarii europene – e nevoie de mecanisme noi care să permită adu­cerea unui stat membru pe linia dreaptă, atunci când apar deviații majore de la re­gulile democratice și ale statului de drept. Comisarul Reding vorbește despre ne­ce­sitatea înființării unei funcții de ministru al Justiției în UE, care să vegheze la res­pectarea regulilor statului de drept și să sancționeze abaterea de la acestea. Pe principiul mărului stricat care le strică și pe celelalte, UE se teme de contaminare, căci, într-adevăr, ce altceva decât un răs­puns ferm din partea UE ar putea opri replicarea modelului românesc și în alte state membre?

Raportul MCV din acest an evaluează performanța României de la aderare până în prezent în reforma sistemului judiciar și în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Dacă lovitura de stat nu ar fi existat, raportul ar fi fost unul bun – ne-o spune diplomatic Mark Grey, purtătorul de cu­vânt al CE. De altfel, progresele făcute în aceste domenii sunt evidente pentru ori­cine lecturează raportul politic și raportul tehnic publicate pe 18 iulie:

- „România a creat baza pentru o mo­dernizare substanțială a sistemului său judiciar. Instituții precum Direcția Na­țională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au făcut dovada unor rezultate convingătoare în instrumentarea cazurilor de corupție la nivel înalt. Recent, prin hotărâri ale ins­tanțelor în cazuri de corupție la nivel înalt s-au soluționat cu eficacitate cazuri dintre cele mai sensibile, iar sistemul ju­diciar și-a demonstrat capacitatea de a-și afirma independența.“

- „Performanţa Direcţ̦iei Naţ̦ionale An­tico­rupţ̦ie (DNA) privind anchetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt poate fi considerată drept unul din­tre cele mai semnificative progrese înre­gistrate de România de la aderare.“

- „Înalta Curte începe să pronunțe ho­tărâri împotriva unor persoane chiar și când acestea dețin cele mai înalte funcții și exercită cea mai mare influență po­litică.“

Pe scurt, România se schimbă fundamental și tocmai această schimbare profundă a fost motivul care a stat la baza loviturii de stat. Când Adrian Năstase a căzut, s-a dărâmat o lume, căci nimeni, oricât de bo­gat sau influent politic ar fi, nu mai este mai presus de lege. Este pentru prima dată când riscul de a merge la pușcărie și de a pierde averile obținute necinstit de­vine unul real. De fapt, ce vedem azi este lupta dusă până acum în subteran între cei care vor ca România să devină eu­ropeană (cu tot ce implică acest concept, inclusiv stat de drept) și cei care doresc întoarcerea în anii ‘90. Acum se poartă cu o violență nemaiîntâlnită dezbaterea fun­damentală despre în ce fel de țară vrem să trăim. CE încearcă să ne dea o mână de ajutor, spunându-ne că „MCV nu cere României să atingă standarde mai ri­dicate decât cele existente în alte state membre. Obiectivul Mecanismului este de a ajuta România să atingă standarde comparabile cu cele din alte state mem­bre, un obiectiv sprijinit de 72% dintre români“. Decizia e însă la noi: doar ro­mânii pot zădărnici această lovitură de stat. //