De același autor
Incertitudinea persistă în România, tensiunile din coaliție blochează reformele necesare evitării unei crize și amână schița de buget pentru anul care începe peste câteva zile. Opoziția a transformat, irațional, Ziua Națională a României într-o confruntare politică, dominată de o narațiune de tipul „noi împotriva lor”. Parlamentul a devenit scena unor bătălii politice, în loc să abordeze cu seriozitate chestiunile urgente ale țării.
Adevărata problemă a României este pericolul alunecării într-o criză economică devastatoare, în condițiile unui peisaj global dominat de tensiuni și incertitudine. Problemele serioase, precum deficitul toxic, inflația persistentă, pericolul șomajului ascuns în eventuala creștere a salariului minim sau expansiunea datoriei publice necesită atenția politicienilor din toate partidele. Din păcate, politicienii au sacrificat responsabilitatea față de bunăstarea cetățenilor în favoarea teatralității: Parlamentul este acum scena pe care se desfășoară o piesă de teatru numită „obstrucționare”, în loc să fie un forum de dezbateri serioase pentru a redresa situația economică a țării. Bătălia dintre politicienii care cer alungarea USR de la guvernare a devenit criza centrală a momentului, cu un potențial imens de a detona economia.
O criză politică ar fi penalizată a doua zi de agențiile de rating cu ștampilarea economiei românești ca fiind nerecomandată investițiilor. Și atunci, singura opțiune pentru a evita o catastrofă ar fi ajutorul de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Probabil, sunt mulți politicieni care-și închipuie că, decât să-și ostilizeze electoratul sau susținătorii din umbră, mai bine să vină FMI să-și asume austeritatea. Evident, acești politicieni și cercurile lor de influență au averi care-i pun la adăpost de o previzibilă prăbușire a leului.
E posibil ca o parte din social-democrați, nervoasă acum pe o guvernare care țintește tăierea privilegiilor, alungarea șmecherilor din consiliile de administrație sau listarea la Bursă a companiilor căpușate de afaceri prietene, să-și dorească o intervenție a FMI. Mai ales că FMI susține ideea social-democraților privind reintroducerea impozitului progresiv, respinsă de liberali.
Diavolul se ascunde însă în detalii. Un acord cu FMI, alături de care vor veni Banca Mondială și Comisia Europeană, va impune nu doar austeritate severă, ci și reforme obligatorii. De pildă, săptămâna trecută, FMI, care are un acord de finanțare cu Pakistanul, a publicat un raport privind corupția și a impus 11 noi criterii structurale pentru ca țara să beneficieze de împrumut, inclusiv condiții legate de reformele fiscale, publicarea declarațiilor de avere și reforme ale companiilor statului.
FMI, în „Evaluarea diagnostic a guvernanței și corupției”, spune că în țară corupția este o „trăsătură persistentă” a peisajului guvernamental al Pakistanului, că acțiunile sale de aplicare a legii în urmărirea penală a spălării banilor sunt „slabe”, că „instituțiile judiciare” sunt percepute ca fiind „corupte”, iar instituțiile anticorupție au un „istoric de influență politică”. Sună familiar, nu-i așa? Însă este o amenințare pentru politicienii care se joacă, naiv, cu ideea.
Această atitudine a FMI în cazul Pakistanului, luată acum câteva zile, descrie un traseu periculos pentru politicienii români care-și închipuie că un program de asistență cu Fondul ar fi preferabil unui guvern care ar impune reforme inadecvate intereselor clanurilor influente.
Atenție, FMI nu sare imediat în ajutorul unei țări. Trec câteva luni bune până la un acord, timp în care moneda se devalorizează, străinii își scot banii din țară, afacerile mici și mijlocii intră în faliment, inflația se intensifică și dobânzile urcă la cer. Deci în țară se instalează nervozitatea și haosul. Apoi FMI vine și impune reforme, inevitabile, de altfel. Dar între timp politicienii își pierd un electorat care înțelege instinctual că dezastrul vine de la ei și că au fost păcăliți cu creșteri modeste de venituri, în timp ce aceștia, castele privilegiate și afacerile protejate făceau averi. România trebuie să evite o catastrofă economică și pentru asta are nevoie de o legislație clară, care să reducă fenomenul corupției și să permită dezvoltarea economiei.
Ieșirea din criză și redresarea economiei depind și de listarea la Bursă a companiilor statului, care ar injecta bani în buget și ar face companiile mai eficiente. Stimularea investițiilor străine este obligatorie nu doar pentru că și americanii fac asta, ci și deoarece țara noastră nu are suficient capital pentru a finanța dezvoltarea afacerilor sale. Soluția social-democraților de a acorda companiilor credite fiscale este o glumă proastă, în condițiile actuale ale economiei românești. Un exercițiu imposibil din cauza unui deficit deja excesiv. Impactul imediat asupra bugetului al acestor stimulente fiscale ar fi o reducere a veniturilor și amplificarea deficitului.
Pentru a evita un scenariu de criză rezolvat sub bagheta FMI, PSD trebuie să renunțe la spectacolul amenințărilor cu ieșirea de la guvernare, la blocarea reformelor necesare și a restructurării și listării la Bursă a companiilor statului.
Toți politicienii din Parlament, inclusiv opoziția izolaționistă, trebuie să revină la mandatul încredințat de popor, extrem de important în situația economică actuală a României: să rezolve probleme, nu să creeze altele noi.
