De același autor
Guvernul a alcătuit un proiect de buget în care nu a făcut compromisuri în ceea ce privește prudența fiscală, a estimat o creștere a economiei cu 1% și un deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Rezistă oare aceste estimări realității dure a momentului? Evident, nu.
Proiectul de buget nu ia în calcul efectele conflictului din Orientul Mijlociu, iar analiștii economici avertizează că atât estimarea privind creșterea economiei, cât și ținta de deficit de 6,2% trebuie deja reconsiderate. Analiștii de la ING, de pildă, și-au redus estimarea de creștere economică de la 1%, cât era înainte de conflict, la 0,6%. Atenție însă, aceste estimări nu iau în calcul un scenariu pesimist, în care conflictul din Golf se prelungește, iar cotațiile petrolului ajung la 120 de dolari barilul, caz în care și economia României va fi influențată negativ.
De fapt, în acest moment, proiectul de buget nu poate acoperi un șoc energetic. Acum, prețul petrolului a sărit de 100 de dolari/barilul, dar există estimări că ar putea atinge 150 de dolari până la finalul lunii martie. Proiectul de buget actual nu ia în calcul această posibilitate și nu include sume suficiente pentru a acoperi datoriile statului către furnizorii de energie, care ar rezulta din schemele de plafonare, riscând blocaje de lichiditate în piață. Fatalitate. Acum trebuia să avem deja un buget și pe baza acestuia să putem lua decizii de limitare a efectelor crizei, cum ar fi reducerea temporară a accizelor și a TVA la energie.
Spațiul de manevră pentru cheltuieli este deja afectat de costul datoriei, estimat la 60 de miliarde de lei. Însă deficitul, optimist, de 127,7 miliarde de lei, va trebui finanțat prin împrumuturi. La ce costuri ne vom împrumuta și cine va mai fi dispus să finanțeze o economie fragilizată de crize politice sunt întrebări, la rândul lor, riscante, dar cărora politicienii trebuie să le dea un răspuns inteligent.
Însă cel mai mare pericol al acestui buget întârziat este impactul amendamentelor cu care PSD condiționează nu doar adoptarea unui buget, dar chiar declanșarea unei crize politice și alungarea premierului Ilie Bolojan.
Deși costul acestora pare suportabil, amendamentele riscă să arunce în aer ținta de deficit, deoarece fiecare miliard de lei adăugat în aritmetica unui buget deja apăsat de incertitudini exercită o presiune asupra finanțării cheltuielilor și poate avea ca efect majorări ulterioare de taxe și impozite. În fond, bugetul din acest an își propune să scadă deficitul cu 18 miliarde de lei doar pentru a rămâne pe linia de plutire. Ca atare, orice cheltuială suplimentară poate declanșa un dezastru, un adevărat efect de bumerang.
Argumentul unei colectări mai mari, care ar susține cheltuielile propuse prin amendamente, este un mit demontat de istoria recentă. Politicienii ignoră sau nu înțeleg pericolul crizei economice globale provocată de războiul din Iran. Incertitudinea maximă, riscul de intensificare a inflației și reticența piețelor de a finanța obligațiunile de stat din întreaga lume, în special din statele cu deficite mari și datorii explozive, pot arunca economia României în recesiune.
Politicienii social-democrați au identificat categorii și domenii de activitate vulnerabile, dar ar trebui să înțeleagă, în ceasul al 12-lea, că toți suntem vulnerabili și, mai ales, că vom achita nota de plată a unei crize create artificial, cum este cea politică. Nu poți să suprapui o criză politică peste un ansamblu de crize care amenință acum economia lumii.
Riscăm să instalăm o inflație persistentă, să plătim dobânzi uriașe și să pierdem fonduri europene, care sunt în acest moment singura ancoră de stabilitate pentru economie.
În contextul acestei crize a petrolului, care singură ar putea să ne arunce în aer deficitul prin comprimarea consumului și expansiunea cheltuielilor statului, pentru a evita un colaps al economiei, politicienii trebuie să reziste tentației de a risipi bani și de a crea crize politice. Dacă deficitul sare în aer, piețele financiare ne taxează imediat. Rezultatul? Rămânem fără bani. Banca centrală nu va mai putea să țină leul stabil, care va fi prima victimă a aruncării ratingului de țară în categoria de risc maxim, nerecomandată investițiilor.
Liderii PSD au preferat să creeze permanent crize, să blocheze reformele la nivel guvernamental și să întârzie bugetul, pentru ca apoi să vină în Parlament cu amendamente populiste, care aruncă în aer deficitul pe care tot ei pretind că vor să-l scadă. Este un scenariu irațional jucat de politicienii din PSD: agreează un proiect de buget în coaliție, dar pun la cale un contraatac în Parlament prin care-l fac praf. E mult cinism în acest joc, în care PSD afișează simultan o imagine de reformator european și una de populism în amendamentele bugetare cu efect de bumerang.
Mai ales că OECD a avertizat deja România că finanțele publice s-au deteriorat puternic și sunt necesare eforturi de reducere a deficitului, nu de creștere a lui.
Politicienii n-ar trebui să ignore nici avertismentul lui Keynes că în vremuri de criză „piețele pot rămâne iraționale mai mult decât poți rămâne tu solvabil”.
