De același autor
Prezenţa la vot la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu a fost de 46,23%, după centralizarea datelor din 99,97% dintre secţiile de votare, a anunţat BEC. Pragul de cvorum nu a fost atins, iar referendumul urmează să fie invalidat de Curtea Constituţională.
Reacţia lui Traian Băsescu
„România a suferit daune enorme ca urmare a loviturii de stat din 3-6 iulie. Convingerea mea e că aceia care au organizat această lovitură de stat eşuată trebuie să răspundă în faţa instituţiilor statului. Oricine poate fi tras la răspundere atunci când, deliberat, emite acte normative care au ca obiectiv blocarea instituţiilor statului“.
Băsescu a susţinut că românii care nu au vrut să participe la referendum şi cei care au votat împotriva demiterii constituie adevărata majoritate: „În primul rând, aş remarca faptul că românii, în majoritatea lor, nu au participat la referendum sau au spus NU suspendării preşedintelui. Aici trebuie să înţelegem că naţiunea română are 22 de milioane de cetăţeni, nu doar şapte milioane. Eu nu pot să fiu decât preşedinte pentru toţi cei 22 de milioane.“
Fraude, nereguli, sesizări
Parchetele din România au primit pe 29 iulie 66 de plângeri privind încălcarea Legii referendumului. Până la ora 17, Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţa 385 de sesizări de incidente la referendum, dintre care 179 au fost confirmate ca având natură penală.
Asociaţia Pro Democraţia a primit peste 700 de sesizări. Cele mai multe vorbeau despre transmiterea prin SMS-uri, pliante, fluturaşi sau contact personal a unor mesaje care încercau să influenţeze participarea, dar şi opţiunea la vot.
Alte nereguli sesizate într-un număr mare sunt legate de turismul electoral, care a luat amploare după ora 21.00, şi utilizarea în condiţii contrare legii a urnei mobile, precum şi implicarea directă a aleşilor locali şi a funcţionarilor publici în influenţarea votanţilor.
Judeţe cu creşteri „miraculoase“ la vot în ultimele trei ore de referendum
În unele judeţe, creşterea prezenţei la vot în ultimele trei ore ale referendumului pare de-a dreptul supranaturală, având în vedere că ea contrazice tendinţele din celelalte zone ale ţării. O explicaţie care scoate supranaturalul din ecuaţie vine din partea ONG-urilor care au avut observatori în procesul de votare şi a PDL-ului: ele sunt exact judeţele unde au fost sesizate cele mai multe fraude şi nereguli pe 29 iulie: Olt, Mehedinţi, Teleroman, Giurgiu.
Liviu Dragnea, stăpânul SMS-urilor
Pesedistul Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, s-a ales cu două plângeri penale din partea PDL. Acesta îl acuză pe Dragnea că a cerut preşedinţilor secţiilor de votare din judeţul Teleorman să-i transmită prin SMS datele privind prezenţa la vot, din oră în oră. Potrivit legii, preşedinţii secţiilor de votare sunt persoane apolitice. Dragnea este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, a intereselor publice şi abuz în serviciu în formă calificată. În cazul în care cercetările vor demonstra veridicitatea faptelor, Liviu Dragnea riscă o pedeapsă cu închisoarea între şase luni şi cinci ani.
A doua plângere penală împotriva lui reclamă faptul că Dragnea ar fi solicitat preşedinţilor secţiilor de votare ca, de la ora 21, să-i scoată din secţii pe reprezentanţii PDL.
Parada urnelor mobile
Datele din unele judeţe în privinţa cererilor de urne mobile par să arate că o bună parte din populaţia României este formată din persoane nedeplasabile.
Recordul a fost atins în judeţul Olt, unde peste 10.800 de persoane au solicitat urna mobilă, conform informaţiilor furnizate de preşedintele Biroului Electoral Judeţean Olt, judecătorul Florentina Meşină. În câteva comune, numărul celor care au solicitat urna mobilă este de o treime din totalul populaţiei.
Pe locul doi la cursa pentru urne mobile se clasează Mehedinţiul, cu 5.200 de solicitări, urmat de Botoşani, cu 4.000 de cereri.
La Iaşi, conform unei plângeri depuse de PDL la BEJ, urna mobilă a fost trimisă la Spitalul de Psihiatrie Socola împreună cu 700 de buletine.
