The Great American Yard sale

Acest sfarsit de vacanta de vara, umed si plin de nostalgii in devenire - incepe scoala, se termina lecturile de placere, mersul la bazin cu Dylan si Codrut, serile dezmatate cu Dan, de vin rosu si vin alb si filme de Woody Allen - ma duce cu gandul si la una dintre placerile verii care face parte din chintesenta caracterului american. Yard sale-ul este o combinatie intre un tip de magazin care s-a dezvoltat in Romania dupa 1989, second hand-ul, unde gasesti de la jucarii la chiloti si bijuterii, toate uzate, dar unele inca suficient de utile ca sa merite sa fie revandute/refolosite, si, pe de alta parte, o vizita in vecini. De unde si pana unde? Foarte simplu. Americanii nu au relatiile stranse de vecinatate pe care le-am trait in Romania, unde ideea de spatiu privat este aproape absenta la vecinii care stau gard in gard. Stilul de comunitate apropiata, familiala aproape si cateodata sufocanta, care exista in Romania, nu se regaseste deloc in America. Am suferit mult in primii ani petrecuti in State, fiind obisnuita cu simplitatea relatiilor de vecinatate din tara. Dar yard sale-ul este ritualul prin care se ridica, cel putin temporar, barierele mai formale ale relatiilor intre oameni cu un simt mult mai clar al proprietatii si spatiului privat. Daca esti in
masina sau pe jos, cu caruciorul sau catelul la plimbare, poti fara probleme sa intri in curtea celei care are semnul yard sale la poarta, sa ii iei in mana lucrurile cele mai intime, sa discuti despre vreme, politica, ultimul film, cu nonsalanta, ca si cum ai face o vizita unei vechi prietene din vecini. Oricine e binevenit, si gazda nu se asteapta niciodata sa cumperi neaparat daca te-ai oprit sa te uiti. Ba, cateodata te si primeste cu un pahar de limonada sau apa rece si biscuiti de casa. Multa lume isi organizeaza sfarsitul de saptamana in jurul acestor ritualuri: ori ca gazda, asezat de dimineata pana seara in tricou si pantaloni scurti intr-un scaun pliant in curte sau pe veranda, citind un ziar sau conversand cu potentialii musterii (mai degraba oaspeti); ori ca oaspete, organizand un traseu al celor mai bune locuri de vizitat - unde ar fi sansele cele mai bune de a gasi curiozitati, lucruri necesare, sau de a vedea o casa, o curte pe care n-ai vizitat-o pana acum.
De ce atractia aceasta fata de activitatea de yard sale? O explicatie ar fi ca americanilor, popor prin excelenta consumerist, le place (ne place) sa cumpere, ca exista o identificare puternica cu ideea de a gasi un obiect la pret bun fara nici o legatura cu utilitatea personala a acelui obiect. Este adevarat ca americanii sunt colectionari de orice si ca, in parte, fenomenul de yard sale este legat de acest hobby obsesiv. Exista, spre exemplu, un "festival" care are loc in Alabama in fiecare vara, un yard sale de 450 de mile (aproximativ 700 km!). Imi este greu sa-mi inchipui ce inseamna un yard sale la aceasta scara, dar e clar ca nu mai este vorba despre vecini care vin in vizita intr-o dupa-amiaza sa scormoneasca printre niste vechituri. Mii de persoane isi organizeaza intregul concediu in jurul ideii de a vizita acest monstru de yard sale, cu intentia clara de a cumpara, si nu numai a rasfoi, de a gasi obiectele acelea care le-ar completa colectia de monede sau papusi sau cai de portelan.
Pe de alta parte, exista si ideea ca gunoiul unuia poate deveni bijuteria altuia. Este oarecum ironic, dar, intr-o societate in care oamenii isi schimba masinile ca pantofii, ideea de a reutiliza un obiect vechi este inca pretuita. Ma amuza intotdeauna sa vad o mama intr-un Jeep nou cumparand jucarii vechi la un yard sale. Despre ce e vorba aici? Este meschinarie? Nu, nu cred. Mai degraba este notiunea de a reutiliza acele obiecte care stim ca au o viata scurta, din punct de vedere al utilitatii personale. Un carucior iti poate fi util un an sau doi, pana copilul are nevoie de o masura mai mare. Asa ca mai degraba cumperi un carucior vechi, care nu a fost folosit mai mult de un an, doi, in ideea de a-l da mai departe. La fel cu lucrurile "demodate", intr-o societate in care, pe de o parte, poti fi obsedat de "ultimul racnet", dar in care poti la fel de bine sa ai gusturi absolut excentrice fara presiuni sociale si culturale.
Dar pentru mine atractia cea mai mare a yard sale-ului este intr-adevar spectacolul uman al intalnirii intre oameni care altfel poate nu s-ar vedea niciodata. Nu este vorba de a forma relatii apropiate, ci de a intra intr-un joc evanescent al unui ritual de a te intalni, a te observa reciproc, a te "adulmeca" si apoi de a trece mai departe, cateodata luand cu tine un obiect poate util, poate dorit, dar intotdeauna nu atat ieftin, cat memorabil prin amintirile pe care ti le provoaca. Sunt mici obiecte pe care le am de 15-16 ani, de care nu vreau sa ma descotorosesc, pentru ca imi aduc aminte de mirosul unui tufis de flori sau al oceanului din apropiere, legate de curtea de unde am cumparat acel obiect. Poate intr-o zi vor deveni amintirile altuia. Deocamdata insa, sunt mici bijuterii ale unor veri ale anilor mei de studentie, nepretuite prin dulceata amintirilor pe care le mai evoca inca.