Dusul de vara al Comisiei Europene

De mult nu au mai reusit expertii Comisiei Eu­ro­pene sa ilustreze atat de clar, in doar cateva cu­vinte, intregul tumult al parcursului romanesc pe drumul de­venit gaunos al reformei justitiei. "Ro­mania pre­zin­ta o imagine mixta. A pus ba­zele unui sistem func­tional. Dar fundatia este fragila si deciziile in cazuri de coruptie sunt foarte politizate", scriu ex­per­tii comunitari in proiectul de raport al CE, pu­bli­cat in ex­clu­si­vi­ta­te de agentia de presa NewsIn, cu un simt al rea­litatii romanesti care lipseste multora din­tre li­derii autohtoni actuali. Cu alte cuvinte, avem struc­turi capabile sa lupte cu coruptia, precum DNA, din nou laudata de expertii europeni, dar si mai proas­pata ANI, insa deasupra lor pla­nea­­za, intr-un echi­libru precar, interesele politicie­ni­lor. Raportul mai atrage atentia prin ceva: uzan­te­le diplomatice, ri­gi­ditatea termenilor, cuvintele atent alese - nota dis­tinc­ta a documentelor CE - aproape dispar cand ex­per­tii indica lipsa de per­for­mante a justitiei in con­dam­narea faptelor de co­ruptie. Mai exact "sunt prea putine con­dam­nari finale in cazuri de coruptie la nivel inalt". Ideea ca lipsesc condamnarile, "sanctiu­ni­le des­cu­­rajante", este adusa in discutie aproape la fie­ca­re nivel al reformei justitiei supus analizei. Si oare li s-ar putea spune autoritatilor romane, fie ele din parlament, din guvern, din institutii cheie pen­tru implementarea masurilor de reforma, mai pe sleau decat o fac expertii CE in actualul ra­port, ca nu este important doar sa declari ca lupti cu coruptia, ci ca ceea ce conteaza sunt rezul­ta­te­le? "Nu s-a inre­gis­trat niciun progres real in zece cazuri-cheie im­pli­cand fosti ministri" - de­vine o fraza-cheie care con­stata o realitate neagra si, mult mai important, indica unitatea de ma­sura a performantelor in justitie de care Co­mi­sia va tine cont ori de cate ori se va uita spre Ro­ma­nia. Iar daca autoritatile romane nu au in­­te­les, expertii europeni le-o mai spun o data, cateva ran­duri mai jos: "Numai condamnari ferme si des­curajatoare in cazurile unor personaje im­por­tante vor demonstra intr-o maniera convin­ga­toare ca sis­temul functioneaza".

Insistenta Comisiei Europene pentru emi­te­rea de "sanctiuni descurajante" nu este o toana de copil ras­fatat, ci expresia disperarii oficialilor eu­ropeni, care au acordat incredere liderilor po­li­tici de la Bu­cu­resti, au crezut in declaratiile ras­pi­cate ale fostului ministru Monica Macovei - asa cum ea insasi credea la vremea respectiva - ca reforma justitiei este pe un drum ireversibil si care au ajuns sa constate acum nu numai ca "lip­ses­te un consens politic larg in spa­tele refor­me­lor", ca parlamentul a blocat dosa­re­le de co­rup­tie ale unor actuali si fosti ministri, ci si ca sis­temul este subminat din interior. Actorii prin­ci­pali in acest scenariu sunt Inalta Curte de Ca­sa­tie si Justitie, pe de o parte, care a respins ju­de­carea unor dosare de coruptie, invalidand de­ci­zii anterioa­re ale instantelor, si Consiliul Supe­rior al Magistra­tu­rii, de cealalta parte, prea bland in sanctionarea de­vie­rilor de la masurile de re­for­ma. Un CSM netrans­pa­rent si lipsit de credibi­li­tate, care nu ajuta reforma, care nu-si apara pro­curorii si judecatorii de atacurile politicului, care asista la macelarirea Codului penal si a Co­du­lui de procedura penala in parlament. Ex­per­tii europeni merg insa mai departe si nu se limi­tea­za la a creiona portretul autoritatii judeca­to­resti din Romania, la un an si jumatate de la ade­ra­rea la Uniunea Europeana. CSM este aproape somat sa in­ter­vina public si sa tina piept asal­tu­lui din parlament: "trebuie sa adopte o pozitie lip­sita de echivoc in ceea ce priveste lupta im­­­­potriva coruptiei la nivel inalt in contextul ac­tua­lei dezbateri politice con­tro­versate din par­la­ment".  Dar cine sa faca acest lucru? Lidia Bar­bu­lescu, sefa CSM, s-a remarcat deja prin cateva in­terventii antireforma, e deranjata de criticile CE, care se amesteca in treburile interne ale jus­ti­tiei pe care o pastoreste, i se pare ca romanii exa­gereaza cand vorbesc de amploarea corup­ti­ei si da o mana de ajutor parlamentului, sesizand Curtea Constitutionala impotriva procurorilor. Si mai ales cine sa reinnoiasca angajamentul Ro­ma­niei de a curata sistemul de coruptie si pen­tru respectarea sta­tului de drept, asa cum cer im­pe­rios oficialii euro­peni in finalul raportului? Cla­sa politica a intrat deja in caruselul alegerilor, eli­minand din oferta electo­ra­la promisiunile anti­co­ruptie si nu vrea sa se impie­dice, in cursa ei, de obstacole penale. Sansele ca ra­por­tul CE sa in­­­semne mai mult decat un dus rece de vara, as­pru si intepator la inceput, dar cu care te obis­­nu­iesti usor, sunt, din pacate, mici.