Judecatori cu frica de judecata

Cand am auzit de intentia Consiliului Su­perior al Magistraturii de a se transfor­ma intr-un filtru pentru punerea in mis­ca­re a actiunii penale a judecatorilor si pro­curorilor, am avut o curiozitate. Am rasfoit co­municatele de presa ale Directiei Na­tio­nale Anticoruptie prin care aceasta anun­ta finalizarea rechizitoriilor in cazul per­soanelor cercetate si trimiterea lor in ju­decata. E de ajuns o intoarcere in timp de doar doua luni si propunerea CSM, ne­mo­tivata - asa cum sunt mai toate de­ci­zii­le emise de forul suprem al magistraturii -, incepe sa ridice mai multe semne de in­­tre­bare. "Procurorii din cadrul Directiei Na­tionale Anticoruptie (DNA) - Ser­vi­ciul Teritorial Brasov au dispus trimi­te­rea in judecata a inculpatului Berghe­zean Ioan, procuror in cadrul Par­che­tu­lui de pe langa Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, in sarcina caruia a fost re­ti­nu­ta infractiunea de trafic de influenta" (10 aprilie). "Procurorii din cadrul DNA au dispus trimiterea in judecata a in­cul­patilor: Cojocaru Eugen, procuror la Par­chetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), in sarcina ca­ruia au fost retinute infractiunile de: tra­fic de influenta; etc.; Gheorghe Du­mi­tru, procuror la Parchetul de pe lan­­ga CA Pitesti, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de cumparare de influenta, prevazuta de Legea 78/2000, in forma continuata; Cerbeanu Gheor­ghe, judecator la Tribunalul Valcea - Sectia Penala, in sarcina caruia a fost ret­inuta infractiunea de complicitate la cumparare de influenta; Ghita Geor­ge­ta Gabriela, procuror la Parchetul de pe langa ICCJ (fost prim-procuror al PICCJ, n.n.) etc.; Guli Sterian, prim pro­­curor la Parchetul de pe langa Ju­de­catoria Urziceni" etc. (6 mai). Sunt doar doua fragmente din comunicatele oficiale emise de DNA. Aceeasi Directie Anticoruptie care, in raportul de activitate pe anul 2007, se arata ingrijorata in le­ga­tu­ra cu pedepsele prea blande aplicate de judecatori atunci cand ajung sa con­dam­ne un alt magistrat. "Clementa ex­ce­si­va acordata in cazul faptelor de co­rup­tie comise chiar de oamenii insar­ci­nati cu apararea legii nu este de na­tu­ra sa asigure descurajarea acestui fenomen in interiorul sistemului judi­ciar, dar ceea ce este mai grav, o ata­­re atitudine contrariaza opinia pu­bli­ca si sporeste neincrederea ceta­te­ni­lor in justitie", sta scris in documentul ofi­cial al DNA. Iar daca e sa dam crezare in­for­matiilor aparute in presa centrala, po­tri­vit carora, in dosarul prezentat de comu­ni­ca­tul din 6 mai al DNA, ar fi vizat inclusiv un membru CSM, propunerea Consiliului poate fi privita cu si mai mare suspiciune.

Ar fi fost de asteptat ca ingrijorarile DNA sa starneasca preocuparea forului suprem al magistratilor pentru a corecta aceasta "clementa" si a indrepta ima­gi­nea publica a lucratorilor legii. Gresit insa. Consiliul Superior al Magistraturii a ales o alta cale de a scapa pe viitor de acu­za­tii­le de coruptie: imunitatea penala a ju­de­ca­torilor si procurorilor. Dupa modelul par­la­mentarilor, care si-au gasit, cu ajutorul Curtii Constitutionale, scuturi antipenale si acolo unde Constitutia spune clar ca nu au dreptul, mai marii magistraturii sus­tin o modificare la Statutul judecatorilor si procurorilor, astfel incat actiunea pe­na­la indreptata impotriva vreunui magis­trat sa nu poata fi demarata decat cu avi­zul Consiliului, pentru orice fel de in­frac­tiune comisa. Adica, daca e vorba de o infractiune de coruptie si vor sa puna in miscare actiunea penala impotriva unui magistrat, procurorii lui Daniel Morar trebuie mai intai sa informeze CSM si sa-i ceara voie. Este aceeasi procedura ca in parlament, cand dosarele incipiente con­struite pe numele unor parlamentari sunt acum la dispozitia tuturor, inclusiv a celor vizati. Insa mai mult decat in parlament, data fiind pregatirea profesionala a mem­brilor CSM, riscul de a transforma sedinta de avizare intr-o sedinta de judecata este sporit. In plus, propunerea nu clarifica cine da avizul: plenul CSM, unde sunt lao­lal­ta judecatori si procurori sau doar sec­tiile, adica judecatorii pentru judecatori si procurorii pentru procurori.

Propunerea de instituire a unui filtru pentru cercetarea magistratilor a intrat in atentia CSM pe usa larga a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care isi revendica ini­tiativa. Presedintele ICCJ, Nicolae Popa, este membru CSM, iar d-na judecator Lidia Barbulescu, sefa Consiliului, este de ani buni vicepresedinta Inaltei Curti. Din prezentarea propunerii, pe care CSM si-a insusit-o aproape fara rezerve, nu raz­bate decat un singur motiv oficial pen­tru promovarea ei: specificul activitatii des­fasurate de magistrati "care ii ex­pu­ne pe acestia la foarte multe abuzuri". O formulare cel putin ciudata, daca nu chiar incriminatoare la adresa judeca­to­ri­lor si a procurorilor, lansand ipoteza ca sunt magistrati care abuzeaza atunci cand instrumenteaza dosarele unor co­legi de breasla. Oricare ar fi argumentele pentru sustinerea acestei propuneri, prin care, pana la urma, CSM ajunge sa con­tro­leze la sange o parte a activitatii pro­cu­ro­rilor, ea nu va face decat sa apropie casta judecatorilor si a procurorilor de cea a politicienilor, perceputi ca supraoa­meni. Iar increderea in justitie va ajunge si ea la nivelul celei in parlament, adica in coada listei. Pentru ca ce e mai rau decat un judecator care nu are incredere in ju­de­cata.