La judecata averilor

Sunt sanse mari ca mandatul Lidiei Bar­bulescu la sefia Consiliului Superior al Magistraturii sa fie scris cu rosu in is­to­ria institutiei. Lidia Barbulescu pare un iz­vor nesecat de actiuni contra bunului mers al justitiei. Nici nu s-a obisnuit opinia pu­bli­ca cu efectele demersului sau catre Curtea Constitutionala, prin care a luat par­tea politicienilor in conflictul cu pro­cu­rorii, si iata ca recidiveaza. Sefa CSM a semnat recent doua sesizari catre Avo­ca­tul Poporului, cerandu-i sa se adreseze Curtii Constitutionale sa declare necon­sti­tutionala Legea Agentiei Nationale de Integritate. Nu pe toata, ci doar in punc­­tele esentiale, cum ar fi completarea de­claratiilor de avere si caracterul public al acestora, cu predilectie pentru ma­gis­trati. Decizia de a sesiza Avocatul Po­porului a fost luata intr-o sedinta a CSM, in data de 18 septembrie 2008, si, potrivit declaratiilor oficiale ale conducerii Con­si­liu­lui, a fost unanimitate. Altfel spus, chiar si ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, nu a avut, atunci, nimic impotriva. E greu de spus acum daca, pana la urma, ministrul si-a dat sau nu seama de greseala sau, pur si simplu, a intuit pierderea pe care o va avea la capitolul imagine. Cert este ca a transmis, ulterior, CSM ca nu poate fi de acord cu intentia de a trece la secret de­claratiile de avere.

Oficial, sesizarea Avocatului Poporu­lui a fost luata in discutie de catre mem­brii CSM la cererea unui judecator care ar fi observat ca legea ANI pastreaza pre­vederile referitoare la completarea si pu­bli­carea declaratiilor de avere, in con­di­tii­le in care Curtea Constitutionala ar fi de­cis, din exces de zel, extinzand controlul de constitutionalitate si asupra unor ches­tiuni in legatura cu care nu fusese sesi­za­ta, ca aceste prevederi, incluse intr-o alta lege, cea a declararii si controlului averilor, nu ar fi tocmai constitutionale. In mod neasteptat, judecatorii Curtii Con­sti­tu­tionale au reactionat public, asa cum nu au mai facut-o pana acum, impotriva argumentelor magistratilor de la CSM, precizand ca decizia de constitutionalitate pe care au dat-o se referea la niste mo­di­fi­cari aduse in parlament legii privind de­cla­rarea controlului averilor, si nu la pre­ve­derile deja in vigoare: "In sensul deci­ziei Curtii Constitutionale, modificarile ce s-ar fi adus acestui text au fost in­va­­lidate ca tinand de o procedura ne­con­stitutionala, iar nu in urma exa­mi­na­rii continutului sau prin prisma dis­po­zitiilor constitutionale. Ca atare, ac­tua­lele prevederi ale articolului 3 din Legea 115 din 1996, precum si cele ale Legii 144 din 2007 privind infiintarea, or­ganizarea si functionarea Agentiei Na­tio­nale de Integritate (ANI) sunt in vi­goa­re si, in consecinta, produc depli­ne efecte juridice". Oare judecatorii si pro­curorii din CSM nu cunosteau decizia exacta a Curtii Constitutionale? Greu de cre­zut, mai ales ca meseria lor presu­pu­ne, in unele cazuri, decizii pe baza unor nuante extrem de fine ale unor legi, care abia daca sunt percepute de ochii si min­tea necunoscatorilor.

Ramane, atunci, sa aducem la un loc, ca intr-un joc de puzzle, ultimele evolutii de pe frontul declaratiilor de avere si al Agentiei de Integritate, in incercarea de a avea o explicatie logica a preocuparii bruste a CSM privind acest subiect. So­cul efectelor completarii declaratiilor de avere a atins punctul culminant (prin nou­tatea cazului) in urma cu doi ani, cand pe un dosar al DNA avea sa se scrie numele fostului premier Adrian Nas­tase si al matusii lui, Tamara. O avere sub­stantiala, care a sarit in ochii procu­ro­rilor. Pe atunci, Agentia de Integritate abia daca se nastea. Intre timp, institutia a inceput sa lucreze, chiar daca are mai­nile bandajate si picioarele in proteze. In mijlocul verii, seful ANI se trezea de­cla­rand ca inspectorii au inceput sa verifice declaratiile de avere ale parlamentarilor, avand in lucru 17 documente. Ceea ce in­­seamna ca, din prima, vor fi 17 plangeri catre procurori. Unele au fost deja tri­mi­se: Daniela Buruiana (fost deputat PRM), Serban Bradisteanu (fost senator PSD), Stelian Fuia (deputat PD-L) etc. O alta pie­sa a puzzle-ului o constituie chiar lista fa­cuta publica, ulterior amendata, chiar de catre CSM, in baza prerogativelor sale neonorate pana acum, cu cei peste 800 de judecatori si procurori care fie au uitat sa completeze si sa depuna de­cla­ra­tii­le de avere, fie le-au depus peste ter­me­nul legal. Cu siguranta sunt si alte pie­se din puzzle, dar care ne lipsesc acum.

In ciuda reactiei negative fata de demersul CSM, Lidia Barbulescu nu a re­tras sesizarea adresata Avocatului Popo­ru­lui, astfel incat Curtea Constitutionala ar putea ajunge sa dea un verdict asupra so­licitarii Consiliului. Dar, pana la jude­ca­ta averilor, poate n-ar fi rau ca membrii CSM sa repete zilnic, pana vor intelege, o fraza din ultimul raport al Comisiei Eu­ro­pene: "Consiliul Superior al Magistra­tu­rii trebuie sa intreprinda demersuri in ve­derea unei mai mari transparente si efi­ciente a sistemului judiciar, precum si in vederea imbunatatirii propriei ras­pun­deri".