De același autor
Cercetarile DNA in cazul concursului de promovare in functii de conducere pentru magistrati au inceput in luna noiembrie, primul nume rostit atunci fiind cel al procurorului Sterian Guli. In seara de 29 noiembrie, Sterian Guli a fost adus cu mandat la DNA, fiind suspectat ca ar fi dat mita pentru a obtine subiectele concursului inaintea desfasurarii examenului. Sterian Guli este un nume cunoscut in magistratura, el fiind prim-procuror la Parchetul de pe lânga Judecatoria Urziceni. Din aceasta pozitie a candidat la functia de procuror-sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti si a obtinut postul. Numai ca bucuria reusitei nu a durat mult, intrucat procurorii cercetau deja modul derularii acestui concurs, avand indicii ca ar fi fost fraudat. Ulterior, la 5 decembrie, au venit si primele informatii oficiale din partea DNA. In dreptul procurorului Sterian Guli sta scris: "instigare la infractiunea de permitere a accesului la informatii care nu sunt destinate publicitatii, în scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite". Procurorii sustin ca acesta ar fi obtinut, prin intermediul altui procuror, membru supleant in comisia de examinare, Eugen Cojocaru, o parte dintre subiecte, înainte de examen. Iar persoana care ar fi dat subiectele este tot un procuror, Gabriela Ghita, de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ). Gabriela Ghita este presedinta Comisiei de examinare si a condus PICCJ o buna bucata de timp din pozitia de adjunct al fostului procuror general Ilie Botos. In plus, Gabriela Ghita este profesor la Institutul National al Magistraturii (INM), ocupandu-se anual cu formarea profesionala a zecilor de tineri magistrati. Avem deja 3 nume din cele 6 anuntate de DNA ca sunt urmarite penal in acest dosar. Traseul mitei, desi mult mai incalcit, este refacut cu exactitate de DNA in cazul procurorului Dumitru Gheorghe, de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Pitesti, care a candidat pentru sefia acestei institutii. In joc intra, ca intermediari, un judecator - Gheorghe Cerbeanu, de la Tribunalul Valcea, si un notar, fost membru al Consiliului National al Magistraturii, Gheorghe Bucur. Acesta din urma s-a angajat ca va interveni pe lânga unii dintre membrii Sectiei de procurori a CSM, ca Dumitru Gheorghe sa poata ocupa fara batai de cap postul de conducere. Initial, reusita pe post a fost evaluata la 50.000 de euro, dar in urma unor negocieri mita a fost redusa la 15.000 de euro. Banii au ajuns, prin cei doi intermediari, la acelasi Eugen Cojocaru, membru supleant in Comisia de examinare. Din cele doua comunicari oficiale ale DNA nu reiese clar daca banii au ramas la Eugen Cojocaru sau au fost dati mai departe la alti membri ai comisiei de examinare sau chiar la membri CSM. Caci lista persoanelor banuite a fi implicate in acest scandal pare sa fie mult mai larga. Procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, a declarat intr-un interviu BBC ca un membru al sectiei de procurori ar fi de asemenea implicat. "Implicare stabilita de noi, dar urmeaza sa stabilim daca are si o relevanta penala", a spus Daniel Morar. Presa scrisa a lansat deja un nume, cel al procurorului Cristian Deliorga, membru al sectiei de procurori, fost vicepresedinte CSM in cursul anului trecut.
Acesta este tabloul, deloc magulitor, al legaturilor imorale, si s-ar putea penale, dintre inalti magistrati, stabilite de procurorii anticoruptie. Lor li se adauga si un alt tip de legaturi, de rudenie, de cumetrie sau fie si numai de prietenie, care planeaza asupra obiectivitatii unora dintre procurorii sau judecatorii chemati sa ia decizii. De pilda, unul dintre membrii sectiei de procurori a CSM, Gratiana Isac, nu a putut vota pentru retinerea a doi dintre cei cercetati pentru ca era nasa unuia dintre ei. Seful DNA a fost nevoit sa vina de doua ori in fata sectiei de procurori a CSM pentru a cere initial retinerea si apoi arestarea preventiva a procurorilor Dumitru Gheorghe si Eugen Cojocaru. La prima incercare, membrii sectiei CSM si-au dat acordul doar pentru retinerea primului, adica a celui care a dat mita, dar nu si pentru retinerea celui care a luat mita. O situatie curioasa si greu de inteles. Iar acest lucru a fost posibil pentru ca doi dintre membrii CSM, Bogdan Licu si Liviu Dascalescu, au dat buletinele de vot goale, fara sa se pronunte nici pentru si nici impotriva solicitarii DNA. Nu au dat nicio explicatie. Moral cel putin, este o atitudine la fel de greu de tolerat ca si cea de acoperire a unui potential infractor. Situatia a fost descrisa de seful DNA, Daniel Morar, care declara dezamagit ca "membrii CSM si-au incalcat obligatiile profesionale. Membrii CSM au obligatia de a lua decizii in ce priveste retinerea sau arestarea procurorilor. Nu au dreptul la indecizie, nu pentru asta au fost trimisi in CSM". Procurorul general, Laura Codruta Kövesi, a anuntat la randul ei ca va cere plenului CSM sa ia in discutie situatia celor doi procurori care au refuzat sa voteze. Iar daca se va face vreodata o ancheta, cei care vor decide vor fi tot magistrati. Un cerc spinos, asadar, din care se iese tot mai greu. Dupa ce CSM si-a dat pana la urma acordul pentru arestarea preventiva a celor doi procurori implicati in fraudarea examenului pentru posturi de conducere, judecatorii Inaltei Curti au decis ca nu este necesar ca ei sa stea dupa gratii si au luat o alta masura preventiva - interdictia de a parasi tara. Iar ca tabloul sa fie si mai negru, procurorii anticoruptie au aflat de la una dintre persoanele urmarite penal in acest dosar, Gabriela Ghita, presedinta comisiei de examinare, ca un alt membru al comisiei, Irina Berar, este angajata firmei Rompetrol. Irina Berar a fost trimisa in comisie de INM, presedintele Institutului declarand ca nu stia ca este angajata Rompetrol. DNA cerceteaza acum si acest aspect. Si nu este exclus ca, pe masura ce ancheta inainteaza, sa iasa la lumina si alte legaturi imorale cu iz penal in care sunt implicati inalti magistrati. Cert este in acest moment un lucru: Consiliul Superior al Magistraturii a picat examenul de credibilitate in fata opiniei publice.
