De același autor
La mijlocul lunii august s-au implinit doi ani de cand Directia Nationala Anticoruptie (DNA) are o alta conducere. Daniel Morar, procuror-sef, si echipa lui au fost primiti, cum era si firesc, cu rezerva, dar si cu incredere. In doar cateva luni, apareau si primele rezultate. Rezervele au fost rapid inlocuite fie de aprecieri din partea celor care asteptau de mult timp rezultate in lupta cu coruptia, fie de atacuri agresive la adresa procurorilor din partea celor care isi vedeau amenintate interesele. Anchetarea politicienilor indeosebi si a cazurilor mari de coruptie a fost prima provocare a noii echipe de la DNA. Cealalta provocare pentru procurorii anticoruptie este continuarea investigatiilor fara sa tina cont de atacuri venite din toate partile spectrului politic. DNA ramane insa, la randul ei, o provocare. O provocare pentru politicieni, care vor trebui la un moment dat sa accepte ca nu sunt deasupra legii si ca anchetele DNA sunt necesare.
De la PNA la DNA
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) are ca scop investigarea faptelor de mare coruptie si de coruptie medie. Este, asadar, o structura specializata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ). Includerea acesteia in cadrul PICCJ a avut loc la mijlocul anului 2005, dupa ce o decizie a Curtii Constitutionale (nr. 235/05.05.2005, in urma sesizarii facute de un grup de parlamentari PSD si PRM) lua dreptul fostului Parchet National Anticoruptie (PNA) sa mai ancheteze parlamentari. Rezultatele PNA, de la infiintarea sa, in 2002, si pana in 2005, erau oricum minore, in ciuda lansarii somptuoase si a promisiunilor oamenilor politici de la acea vreme, dar lasarea Parchetului Anticoruptie fara competenta de a mai cerceta politicieni largea periculos de mult ochiurile navodului cu care se spera prinderea pestilor mari si, mai grav, insemna incalcarea unuia dintre angajamentele luate in fata Uniunii Europene. Asa s-a ajuns la "mutarea" DNA (initial Departament) in cadrul PICCJ si revenirea la posibilitatea de a ancheta parlamentari.
Esecul in combaterea coruptiei la nivel inalt inregistrat de PNA a fost remarcat in mod constant in evaluarile Comisiei Europene, care nu prididea totodata sa atraga atentia autoritatilor de la Bucuresti ca lupta impotriva coruptiei cantareste greu in decizia privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Cartonasul rosu pe coruptie cu care Guvernul Nastase incheia negocierile cu Uniunea Europeana, parafate cu o clauza de salvgardare, sanctiona lipsa de rezultate a PNA, dar si lipsa vointei politice de a lupta cu coruptia. Caci, asa cum declarau guvernantii din perioda 2002-2004, PNA nu ducea intr-adevar lipsa nici de fonduri, nici de specialisti, nici de dotari. In Raportul de tara din 2004, Comisia Europeana spunea pe sleau unde era problema la PNA: "Cu toate ca Parchetul National Anticoruptie a înregistrat cateva succese în cazuri de mica coruptie, acesta trebuie înca sa-si demonstreze capacitatea de a aborda efectiv cazurile de coruptie la nivel inalt, care sunt sensibile din punct de vedere politic".
Numirea Monicai Macovei, avocat pentru drepturile omului si reprezentant la societatii civile, ca ministru al Justitie, in decembrie 2004, a insemnat ruperea activitatii procurorilor anticoruptie de decizia politica. In aproape toate discursurile si declaratiile sale, Monica Macovei ii incuraja pe procurorii anticoruptie sa ancheteze cazurile de mare coruptie fara sa se uite la cine sunt cei anchetati si ce culoare politica au. Mesajul parea sa fie insa in continuare blocat de conducerea PNA, in varful careia se afla Ioan Amarie, procuror vazut de presa ca un apropiat al fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, cea care l-a si numit in functie. La 2 august 2005, ministrul Justitiei propunea Consiliului Superior al Magistraturii schimbarea din functie a 6 procurori-sefi din cadrul DNA, inclusiv a lui Ioan Amarie, motivand ca "si-au dovedit ineficienta". La 16 august 2005, Daniel Morar, procuror venit de la Cluj, era investit in functie, iar cateva zile mai tarziu erau numiti, in urma unei proceduri transparente, si adjunctii si colaboratorii sai. Noua echipa a facut o evaluare a actitivatii de pana atunci a PNA/ DNA si a luat primele masuri.
Toate aceste schimbari, survenite dupa numirea unui ministru al Justitiei fara legatura cu mediul politic, aduceau si prima schimbare de ton a Comisiei Europene in Raportul din octombrie 2005. Iar sase luni mai tarziu, in luna mai 2006, rezultatele DNA primeau primele laude europene: "In ceea ce priveste lupta împotriva coruptiei la nivel înalt, nou înfiintatul DNA a înregistrat mai multe progrese in primele sapte luni de existenta decat au fost facute în anii anteriori".
Atacul politic la adresa DNA
Laudele din Raportul de Monitorizare al Comisiei Europene din mai 2006 nu au reprezentat o surpriza pentru procurorii anticoruptie, care incepusera sa se obisnuiasca cu noul statut: acela de procuror independent. Acest statut insa avea sa atraga un val de atacuri la
adresa DNA din partea politicului. Imediat dupa Raportul CE din octombrie 2005, PSD a incercat sa introduca un
amendament la Legea 303/2004 privind Statutul magistratilor care sa modifice modalitatea de numire si revocare a procurorului-sef al DNA. In prezent, in urma modificarilor promovate de Monica Macovei, posturile de conducere de la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT, adica procurorul general si procurorii-sefi, plus adjunctii lor si sefii de sectii, se numesc la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, prin decret al presedintelui. Procedura de revocare e identica si nu se poate face decat motivat, in urma evaluarii activitatii acestora, pe baza unor criterii clar stabilite in Legea 303/ 2004. Intre timp, parlamentarii au gasit o alta modalitate de a se opune DNA. Pe 9 februarie 2006, Senatul, camera decizionala, respingea ordonanta de urgenta prin care se infiinta Departamentul National Anticoruptie, ca structura specializata in anchetarea parlamentarilor. In aceeasi zi in care senatorii spuneau "nu" DNA, deputatii primeau din partea ministrului Justitiei solicitarea transmisa de DNA de a aproba efectuarea unei perchezitii la imobile apartinand fostului premier Adrian Nastase, la acea data inca presedinte al Camerei Deputatilor. Aproape ca nu a mai mirat pe nimeni ca deputatii au respins cateva zile mai tarziu perchezitia procurorilor. La 2 martie 2006, senatorii adoptau totusi OUG privind infiintarea DNA, in urma cererii de reexaminare a presedintelui Traian Basescu si a negocierilor pe care le-a avut la Cotroceni cu liderii partidelor politice parlamentare. Odata acest hop trecut, revenea pe tapet chestiunea sefilor PICCJ, dar mai ales ai DNA. Initiativa PSD a fost preluata de UDMR, prin senatorul Frunda György, care a depus si el o propunere legislativa de modificare a procedurii de numire a procurorilor cu functii de conducere. Chestiunea nu a fost inca transata de parlament. In motiunea simpla impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei, adoptata de Senat la 13 februarie 2007, singura solicitare concreta era schimbarea procedurii de numire a sefului DNA. Mai nou, in luna iulie 2007, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii o initiativa proprie de modificare a Legii 303/2004, identica cu propunerile politicienilor in ceea ce priveste schimbarea procedurii de numire si revocare a procurorilor-sefi. In tot acest timp, in anumite ziare au inceput campanii de denigrare a DNA.
Dupa schimbarea ministrului Justitiei, in aprilie 2007, atacul a devenit si mai virulent. Noul ministru, om politic, membru PNL, a cerut CSM inlocuirea procurorului-sef al Sectiei a II-a a DNA, Doru Tulus, adica exact a sefului sectiei care ancheteaza parlamentari si magistrati. Discutarea cererii ministrului Justitiei, care nu era motivata potrivit prevederilor legale, a fost amanata de catre CSM, timp in care a fost dispus un control de fond la DNA, cu accent pe Sectia a II-a. Concluziile controlului, condus de inspectorul CSM Constanta Robu, urmeaza sa fie prezentate in luna septembrie. Mai mult, doua ziare, Evenimentul Zilei si Cotidianul, au publicat pe 29 iunie 2007 documente din care reiesea ca ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a incercat sa scoata din Raportul Comisiei Europene din mai 2007 pasajele laudative la adresa DNA. Ministrul nu a primit nici de aceasta data nici o sanctiune politica si a recidivat, declansand o adevarata campanie impotriva DNA, dupa ce a oferit unor publicatii informatii obtinute de la procurorul-sef al DNA privind numarul interceptarilor telefonice pentru care procurorii anticoruptie au cerut mandat.
Anchete impartiale ale DNA
De ce a deranjat atat de tare DNA? O varianta de raspuns poate veni citind lista persoanelor anchetate si trimise in judecata de la sfarsitul anului 2005 si pana in prezent. 11 fosti si actuali parlamentari (fostul premier Adrian Nastase si deputatul PSD Ion Dumitru avand cate doua dosare), doi secretari de stat, un prefect, trei presedinti ai consiliilor judetene, patru primari ai unor municipii si alti cativa din orase si comune, 9 magistrati (5 procurori si 4 judecatori), peste 60 de ofiteri si agenti de politie, peste 20 de functionari vamali, directori ai unor societati sau companii nationale si ai unor regii autonome, peste 10 directori de banca etc., toti au un numitor comun: au trecut pe la DNA si au fost trimisi in judecata. Alte figuri politice sunt inca in faza de cercetare. Anchetele DNA vizeaza politicieni din toate partidele politice, iar acest lucru poate fi un alt raspuns pentru duritatea cu care sunt atacati procurorii anticoruptie (care, potrivit tuturor inculpatilor de pana acum, ar "fabrica dosare politice", in timp ce ei sunt nevinovati). De exemplu, ultimul politician trimis in judecata, pe 21 august, este un primar PD. DNA a demonstrat pana acum ca nu sta la remorca nimanui si ca nu raspunde la comenzi politice. Este ceea ce remarca si Raportul din septembrie 2006 al CE, care a stabilit patru benchmark-uri (masuri pe care Romania trebuie sa le indeplineasca dupa integrare), in dreptul DNA fiind trecut "in baza progreselor deja înregistrate, sa continue investigatii profesioniste si impartiale în ce priveste acuzatiile de mare coruptie".
