De același autor
In ultimul Barometru de opinie publica dat publicitatii de Fundatia Soros, Partidul Democrat se claseaza pe primul loc in preferintele electoratului, cu 49% din voturi. Desi a fost prezentat recent, Barometrul a fost realizat imediat dupa referendumul pentru suspendarea presedintelui, in perioada 21 mai - 4 iunie, si confirma ceea ce toata lumea banuia. Partidul Democrat a fost impins in fata de referendum, urmand traiectoria unei mingi de baschet fructificate de un jucator talentat: fara mult efort, dar cu o precizie a cosului demna de invidiat. Si, de atunci, PD se hraneste din rezultatele referendumului, fara sa adauge actiuni si decizii care sa refaca proviziile. Ba din contra, balbaiala motiunilor simple depuse in ultimele zile ale sesiunii parlamentare, detasarea resemnata cu care a privit negocierile PNL-PSD pentru posturi-cheie din institutii publice si vocea slaba din batalia pensiilor au consumat si mai multa energie si au subtiat rezervele. La Bucuresti, primarul Adriean Videanu greseste impardonabil la capitolul imagine. De la Cluj, Emil Boc incearca sa mai transmita ceva sobrietate, dar mesajul se dilueaza pana la centru, ca mercurul in termometre in zilele fierbinti de iulie. Iar alte figuri, alti comunicatori, care sa lanseze teme de dezbatere, inca nu au aparut in interiorul partidului. Singurele momente in care PD a punctat in aceste doua luni de dupa referendum au fost in disputa secetei, gratie unei expertize a fostului ministru al Mediului, Sulfina Barbu, si la semnarea protocolului cu PLD. Sunt insa actiuni disparate si ramase neterminate. De sub umbrela celor 49 de procente cu care a fost cotat dupa referendum, PD pare sa nu fi gasit nici o strategie (nici ca politici si proiecte, nici de imagine) care sa mentina constant interesul electoratului. Doua sondaje de opinie realizate de CURS plaseaza PD tot pe primul loc, dar cu 43% (in iunie) si cu 40% (in iulie, electoratul fiind intrebat de data aceasta cu cine ar vota daca duminica viitoare ar fi alegeri pentru Parlamentul European).
In tabara partidelor care au initiat si sustinut referendumul pentru suspendarea presedintelui, restantele sunt si mai multe. Pe buna dreptate opinia publica este indreptatita sa se intrebe daca au devenit PSD, PC, PRM, UDMR si PNL mai mature, mai atente la detalii sau mai chibzuite in initiative. Raspunsul e mai degraba negativ. A aparut deja lista cu corigentele: PC nu trece de 2%, PRM se invarte nimicitor in jurul celor 5 procente care i-ar permite reintrarea in parlament, UDMR - la fel. Dintre acestia, singurii care si-au dat seama ca platesc pentru pozitia avuta la referendum sunt liderii UDMR, aflati acum in cautarea unor solutii pentru redresare si dispusi sa negocieze cu episcopul Lázsló Tökés pentru alegerile europarlamentare.
PNL crede ca profita de pe urma guvernarii si jongleaza cu solutii sociale, indepartandu-se de doctrina liberala si implicit de electorat. Strategia de imagine este pe cat de costisitoare, pe atat de firava. Ceea ce opinia publica a vazut dinspre PNL si guvernul majoritar liberal a fost o schimbare cu 180 de grade in chestiunea majorarii pensiilor si o colaborare tot mai pe fata cu PSD, devenit partener de negocieri pentru impartirea unor functii si aliat in masuri electorale.
PNL si PSD si-au impartit frateste cate doua puncte procentuale pentru initiativa de majorare a pensiilor: inainte de votarea in parlament a majorarii pensiilor, PSD era creditat in sondajul CURS din iunie cu 19%, iar PNL cu 11%, in vreme ce, in sondajul in iulie, PSD are 21%, iar PNL 13%. Scorul este incomparabil mai mic fata de costurile reale, bugetare, ale efortului financiar de majorare a pensiilor.
Greselile de imagine nu-i ocolesc nici pe liberali. Tanarul presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, demonstreaza ca poate sa negocieze cu succes cu mult mai experimentatul Octav Cozmanca, dar nu poate raspunde cu cine, de ce si cu ce costuri pleaca in vizita estivala in Mexic. La PSD, regulile de comunicare sunt incalcate zilnic si prin toate mijloacele, inclusiv pe blog. Ion Iliescu, care invoca necontenit unitatea de monolit a partidului ori de cate ori aparea vreo voce rebela in sanul partidului, il incurajeaza pe Adrian Nastase sa zdruncine corabia si asa avariata in 19 mai.
Referendumul ramane o lectie greu de invatat pentru partidele politice. PD, aplaudat la scena deschisa de electorat, nu pare sa constientizeze ca la alegerile europarlamentare, locale si parlamentare va merge singur, fara presedintele Traian Basescu pe scena, si ca are nevoie de teme si mesaje proprii. PSD si PNL, inca cei mai importanti actori politici de pe locurile secunde, se arunca in promisiuni electorale fara macar sa anunte public data proximei confruntari. Rezultatele referendumului pentru suspendarea presedintelui sunt un vis urat pentru initiatori, de care nu vor sa-si mai aminteasca nici acum, dupa mai bine de doua luni. Si de aceea le e atat de greu sa schimbe ceva.
