De același autor
In arsita acestor zile, cand toata lumea se gandeste mai mult la vacanta si mai putin la întelesul unor vorbe sau gesturi, au trecut aproape neobservate explicatiile Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) privind informarile legate de interceptarea unor convorbiri telefonice. Un subiect aproape tabu si prezentat, de multe ori pe buna dreptate, ca o sperietoare, cine ar vorbi despre el? Cu toate acestea, DNA s-a trezit în mijlocul verii sa dea explicatii. La prima vedere, este un drept la replica pentru informatiile prezentate de doua cotidiane centrale, care, cu o bucurie nedisimulata, aveau un nou motiv sa loveasca în DNA, în risipa pe care o face cu ascultatul telefoanelor. Si ca totul sa fie cat mai credibil, era publicat numarul de înregistrare al unei Adrese atribuite fie Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fie chiar DNA, în functie de ziar si de "sursele" invocate de ziaristi. La o citire atenta, explicatiile DNA capata însa un nou sens. "Datele la care fac referire articolele respective au fost trimise de catre DNA, la solicitarea ministrului Justitiei Tudor Chiuariu, exclusiv acestuia, prin adresele nr. 842/C/2007 din data de 6 iunie 2007, cu revenire în 27 iunie 2007. Aceste informatii nu au fost puse, de catre DNA, nici la dispozitia Inspectiei judiciare a CSM, nici a Sectiilor CSM, nici a Plenului CSM." - se spune în comunicatul DNA din data de 12 iulie.
"Sursa" Chiuariu lucreaza! Nu la fel de galagios si cu curajul obraznic al junelui care vrea sa dovedeasca mentorilor ca e o investitie buna, ci în tacere si mult mai periculos. Strange informatii de la DNA, careia îi cere, prevalandu-se de prerogativele de ministru, în doua randuri date despre interceptarile telefoanelor. Le primeste si, surpriza!, le citim în ziare fara ca altcineva sa le detina oficial. Interesul pentru subiect nu este nici el întamplator: abia se pronuntase instanta în cazul Dinu Patriciu, decizand ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) l-a ascultat ilegal. "SRI. DNA. Ascultari ilegale". Un scenariu care pare sa-i fi suras "sursei" Chiuariu. Lasa ca-i arata el Comisiei Europene cine-i de fapt DNA-ul ala pe care îl tot lauda! Pare sa nu mai conteze ca DNA a precizat explicit ca toate interceptarile telefoanelor s-au facut, potrivit legii, cu autorizatie de la judecator. Cine se mai împiedica de amanunte? Ministrul Justitiei are nevoie de cat mai multe "probe" impotriva DNA. Îi sunt necesare atat pentru a-si post-motiva cererea de demitere a procurorului sef de sectie Doru Tulus, cat si pentru a crea o imagine cat mai proasta a DNA în ochii expertilor straini. De data aceasta nu mai are însa sprijinul CSM (caruia în cazul Tulus i-a lipsit curajul sa-i spuna ministrului în fata sa-si ia cererea de demitere înapoi si s-o rupa bucatele, daca nu este motivata si a acceptat rolul ingrat de a-i cauta motive printr-un control de fond al inspectiei judiciare). CSM a reactionat acum prompt, precizand ca nu a cerut informatii DNA despre interceptarile telefonice, ca nici nu a emis si nici nu a primit vreo Adresa cu astfel de date.
Demersul ministrului este periculos si din alt punct de vedere. Principiul sanatos dupa care ar trebui sa functioneze toate institutiile, inclusiv cele ale justitiei, este cel al responsabilitatii. Altfel spus, cine greseste sa plateasca. Daca în timp, într-un proces, se va dovedi ca un procuror DNA a dispus interceptarea ilegala a telefoanelor, atunci trebuie sa fie raspunzator pentru deciziile sale. Or, informatiile difuzate presei nu merg pe acest principiu, ci amesteca lucrurile si le coboara în derizoriu. Accentul nu e pus pe calitate, ci pe cantitate, opinia publica nu mai poate sa distinga între legal si ilegal, ci doar sa-si faca o parere despre cat de inutila este activitatea procurorilor DNA, care nu fac decat sa stea cu urechea la telefoane.
Este si asta o forma de sabotare a DNA. Cum tot astfel ar putea fi catalogate si declaratiile premierului Calin Popescu Tariceanu, facute la Satu Mare, acolo unde procurorii DNA ancheteaza modul în care cativa demnitari UDMR ar fi intervenit pentru ca unele localitati sa primeasca mai multi bani de la buget, în detrimentul altora. "Nu justitia decide ce proiecte trebuie finantate. Nu înteleg aceste anchete ale procurorilor. Deturnare de fonduri înseamna altceva", a spus primul ministru, aruncand la cos dintr-o lovitura orice idee de independenta a procurorilor în a decide singuri ce cazuri sunt de competenta lor si punand totodata un semn de întrebare asupra profesionalismului lor. "Daca Executivul nu se amesteca în justitie, nici justitia nu trebuie sa se amestece în Executiv", a clamat primul ministru, ridicand o noua imunitate deasupra capetelor ministrilor si reprezentantilor guvernului în teritoriu. O imunitate la fel de mare ca aceea pe care spera fostul premier Adrian Nastase ca a obtinut-o de la Curtea Constitutionala, prin decizia ca si fostii demnitari sa fie judecati dupa regulile aplicate ministrilor în functie. Nu mai conteaza ca în decembrie 2004, cand încheia negocierile cu Uniunea Europeana, premierul Adrian Nastase stia exact ce continea documentul - o clauza de salvgardare care putea determina amanarea integrarii, daca, printre altele, Romania nu elimina imunitatea fostilor ministri. Acea imunitate pe care a invocat-o acum, iar Curtea Constitutionala i-o face cadou. Ca doar ne-am integrat, ce mai conteaza onoarea!
