Erodarea imaginii justiţiei: nu oglinda e vinovată

Analiza celui mai recent Eurobarometru referitor la încrederea românilor în justiție ar trebui să plece de la problemele din sistem, nu de la cei care le-au adus în discuție. Să nu fie o negare a imaginii din oglindă.

Melania Cincea 23.08.2016

De același autor

Diminuarea cu 13 procente a încrederii ro­mâ­nilor în justiție și în sistemul judiciar fa­ță de anul 2015, de la 48% la 35%, cea mai mare scădere într-un timp atât de scurt, înregistrată de o ins­tituție europeană – așa cum arată datele celui mai recent Eu­robarometru al Comisiei Eu­ropene – ar tre­bui să fie un semnal major de alar­mă.

 

Cum nu rezultă cauzele aces­­tei stări de fapt, nu e clar la ce se raportează res­pondenţii: la Parchete sau la instanţe. Dacă termenul de „justiție“ nu se su­pra­pu­ne, în mintea multora, cu anticorupția; pen­tru că, de o lungă perioadă, majori­ta­tea subiectelor de presă inserate la rubrica justiție vizează cu preponderenţă lupta an­ti­corupție și ce­le două instituții vizibile pe acest front: DNA și ÎCCJ. Sau dacă ne­mul­ţumirea vi­zea­ză justiţia televizată sau pe cea la care se raportează prin experienţe personale.

 

În lipsa unor informații certe, ar putea fi lu­ată în calcul ipoteza că scăderea în­cre­de­rii e legată de politica editorială a unor ca­na­le media cu patroni în pușcării sau în cer­cetări penale; totuși, aici, politica anti­jus­tiție nu e nouă. Altă ipoteză – acuzele adu­se de unii politicieni justiției, mai cu sea­mă DNA, cu motivaţii şi argumentaţii diferite; dar nici ele nu sunt un element de nou­ta­te. Ar mai fi ca ipoteză derapajele unor ins­tituții din sistemul judiciar: ex­ce­se de zel duse până la limita abuzului, ac­cep­tarea in­terferenței serviciilor de in­for­mații în ac­tul de justiție ori trenarea unor dosare.

 

Excese de zel. Aici poate fi încadrată jus­tiția televizată, plimbarea suspecților încă­tu­șați prin fața presei ori acţiunile mas­ca­ţilor cu presa de faţă. Sau arestările pre­ven­tive care, deşi măsură excepţională, de­veniseră, la un moment dat, regulă în ca­zul persoanelor publice cu notorietate intrate în vi­zorul DNA, chiar dacă fap­tele erau vechi şi con­su­ma­te. Sau graba cu care s-au derulat unele anchete – cu câteva cereri de urmărire penală şi de arestare emise pe numele unei persoane, în câteva zile – faţă de len­toarea manifestată în cazul altora. Mai poate fi lipsa de reacție a Inspecției Judiciare față de re­cla­mațiile referitoare la abuzuri și încălcări ale drepturilor fundamentale, aduse de per­soane anchetate.

 

Scriam din primăvara anului trecut că o anticorupţie eficientă pe termen lung nu se face cu exces de zel, care frizează, une­ori, abuzul, că în justiție nu se poate apli­ca principiul „Scopul scuză mijloacele“. Pentru că, aşa, mai binele scontat poate face loc mai răului. Pentru a fi eficientă pe termen lung, justiţia trebuie să fie nu doar puternică, ci şi credibilă. Orice abuz – chiar și făcut în numele unei cauze nobile, cum e lupta împotriva corupției – o poate decredibiliza şi vulnerabiliza.

 

Lipsa unui răspuns credibil la interferența ser­viciilor de informații în justiție. De­cla­ra­ția şefului Direcţiei Juridice a SRI, care spunea că instanţele de judecată au de­ve­nit un câmp tactic al serviciilor de infor­maţii, nu a fost lămurită nici până azi. CSM, garantul independenței justiției, a decis că nu a fost afectată independenţa jus­tiţiei și a refuzat să desecretizeze in­for­ma­ţiile transmise de SRI, ca răspuns la aceas­tă problemă. Lucrurile nu sunt clare nici în privința „acoperiților din justiție“. Aducerea problemei în atenția publică a fost urmată de luni de tăcere din partea CSAT, în ciuda presiunilor publice. Când, la începutul acestui an, anunţa, în sfârşit, că în justiţie nu sunt „acoperiți“, șeful Cancelariei prezidenţiale declara că CSAT nu are capacităţi proprii pentru a umbla după ofiţeri acoperiţi...

 

Dosare tergiversate. Trenarea unor dosare de mare importanță sau a altora care avu­seseră parte de o intensă prezentare me­diatică poate fi un alt motiv de erodare a încrederii opiniei publice. Să ne amintim de câteva:

 

Dosarul Bechtel, care vizează dispariția con­tractului cu această companie, este plim­bat, de doi ani, între Parchetul Ge­ne­ral, DNA şi un parchet de sector, fără să se întâmple nimic notabil.

 

Dosarul Revoluției, readus în atenția pu­blică în toamna lui 2016, când Parchetul General decisese clasarea, este o sfidare la adresa actului de justiţie. Deşi a fost tergi­versat 25 de ani, niciunul dintre pro­cu­rorii care şi-au bătut joc de dosar nu a fost tras la răspundere; pactizând cu ei, Inspecția Judiciară nu a dispus verificări. Dosarul Mineriadei e într-o situaţie ase­mănătoare.

 

În Dosarul Votul din diaspora, o primă solicitare de începere a urmăririi penale și doar una singură – pe numele lui Titus Corlățean, fost ministru de Externe – a venit la aproape un an și jumătate după ce DNA preluase cauza de la Parchetul Ge­neral.

 

Din dosarul privind retrocedările ilegale de păduri – în care printre cei trimiși în jud­ecată se numără Viorel Hrebenciuc şi Tudor Chiuariu –, în ianuarie 2015 a fost disjunsă cauza privindu-l pe Ilie Sârbu; de atunci, nu s-a mai auzit nimic despre acest caz.

 

Acest Eurobarometru ar trebui să fie un mo­tiv de analiză critică, obiectivă – poate chiar ajutată de un nou sondaj, comandat de Ministerul Justiției, care să evidențieze cauzele erodării imaginii justiţiei. Să plece de la problemele din sistem, nu de la cei care le-au adus în discuție; să nu fie un mo­tiv de negare a imaginii din oglindă, de supărare pe oglindă. Altfel, în lipsa unei diagnoze corecte, nu e posibil un tra­tament eficient.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22