De același autor
Decizia regimului Orbán de a închide Universitatea Central Europeană de la Budapesta, înființată și finanțată de George Soros, devine și mai gravă, pusă în context. Pentru că ceea ce se petrece la Budapesta are ca fals argument pericole la adresa securității naționale. Şi pare că face parte dintr-o conjurație anti-Soros. De fapt, împotriva valorilor democratice promovate de fundațiile și universitățile finanțate de către acesta.
Înăsprirea legislației învăţământului superior, care va atrage după sine închiderea Universității Central Europene, vine după ce Viktor Orbán a criticat dur, nu o dată în ultimii ani, ONG-urile societății civile finanțate de Soros, pe motiv că reprezintă interese străine și se amestecă în treburile interne ale Ungariei. Spre sfârșitul anului trecut, premierul ungar declara chiar că orice organizație a societății civile care primește finanțare de la George Soros ar trebui „alungată“ de pe teritoriul ungar.
Ofensiva împotriva ONG-urilor finanțate de George Soros nu se duce doar în Ungaria. S-a ascuțit după decembrie 2015, când regimul de la Kremlin a dat un semnal beligerant clar, interzicând ONG-urile Fundaţiei Soros, invocând ca fals argument, așa cum face, acum, Viktor Orbán, securitatea națională. Potrivit unei analize recente a NY Times, aceste ONG-uri au ajuns nu doar ținte ale discursului populist al politicienilor în mai multe țări ale fostului bloc sovietic (adică, exact acele state care, după căderea comunismului, au beneficiat de serviciile acestora, de expertiza oamenilor pregătiți pe banii lor, și pe care Rusia și le-ar dori, din nou, în sfera sa de influență) – Macedonia, Polonia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria și România –, dar, în unele țări, fac și obiectul unor inițiative legislative ce le vor scoase în afara legii.
România a intrat și ea în acest „select“ club antisorosist, prin retorica unor politicieni ai puterii. Și, după ultimele indicii, se încearcă și la noi trecerea de la discurs la fapte. Zilele acestea, Guvernul Grindeanu, prin Ministerul Consultării Publice, anunță „preconsultări“ cu organizațiile guvernamentale pentru a analiza cadrul legislativ al asociațiilor și fundațiilor și a identifica eventuale disfuncționalități. Consultări în orb, pentru că nu se precizează temele de discuție, propunerile de modificare a legii, nici argumentele.
Inițiativa aceasta vine la câteva zile după ce deputatul PSD Liviu Pleșoianu a depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea OG 26/2000, cu scopul declarat de transparentizare a finanțărilor obținute de ONG-uri și de clarificare a recunoașterii utilității lor publice. De fapt, legea vizează ONG-uri ce au criticat puterea. Pe cele care fac şi au făcut, în ultimii doi ani, opoziție unui partid politic sau unui candidat pentru o funcție publică. Adică acele ONG-uri care au criticat derapajele puterii şi au atras atenția asupra legilor cu dedicație, menite a proteja averi ilegale, asupra călcării în picioare a justiției și statului de drept sau care au apărat aceste valori, inclusiv participând la protestele împotriva celebrei deja OUG 13.
Pe aceeași linie s-a situat și președintele PSD, Liviu Dragnea, care, în ianuarie, cu puțin timp înainte ca guvernul să acționeze „noaptea, ca hoții“, afirma că trebuie făcute verificări financiare ale ONG-urilor. Ținta, însă, tot structurile „sorosiste“: „Această persoană [George Soros – n.r.], bazele și structurile pe care le-a înființat (...) au finanțat răul în România“. Și tot Soros e bănuit că stă în spatele atacurilor care l-au vizat, fapt pentru care d-l Dragnea ameninţă: „l-am tot atacat și o să-l atac până când țara asta va reuși să scape de toată influența acestui om nefast“.
În context, ar trebui amintită și o declarație recentă a lui Bogdan Diaconu, fondatorul și liderul ultranaționalistului PRU: „La vârful statului sunt oameni finanțați de Soros, care «infestează» instituțiile statului“. De ce trebuie amintită? Pentru că d-l Diaconu a fost parlamentar PSD, în legislatura trecută, postură din care, până în decembrie 2014 - adică, perioada în care puterea de la București dăduse semne că ar dori schimbarea liniei strategice pe care era poziționată România -, a fost un fervent colaborator al Vocii Rusiei, postul guvernamental rus. Și pentru că PRU, potrivit afirmațiilor lui Victor Ponta care aplaudă și el inițiativa lui Viktor Orbán, anunțând că va depune un proiect similar în parlament, „a început să spună tot ce gândim noi [PSD – n.r. ], dar nu avem curaj să spunem“.
De ce aceste structuri înfiinţate după 1989 şi finanțate de George Soros sunt ca un ghimpe în coastele regimului de la Kremlin, ale susținătorilor săi declarați, dar și ale admiratorilor săi mai timizi care, dependenți de banii europeni, nu au curajul încă să-și asume public admirația? Pentru că, în spațiul fostului bloc comunist, au fost un reper pentru promovarea valorilor democratice, pentru guvernare transparentă, pentru libertate de exprimare. Valori care nu sunt pe placul unui regim ce și-ar dori popoare controlabile şi, din nou, hegemonia în zonă. Nici al partidelor mult prea legate, prin oameni și interese, de vremuri în care democrația era doar cuvânt în dicționar.