Statul de drept din România, apărat din inima Europei

Implicit, se solidarizează cu sutele de mii de oameni ieşiţi în stradă, în ultimii doi ani, pentru a cere respectarea democraţiei, a regulilor statului de drept şi a independenţei Justiţiei.

Prin rezoluţia votată azi, Parlamentul European nu critică România, ci amendează comportamentul Guvernului și al Parlamentului României, privind statul de drept; adică, derapajele Puterii. Şi o face cu o largă majoritate – 473 voturi „pentru”, 151 „împotrivă”, 40 de abțineri – şi, mai mult, o face prin vocea tuturor grupurilor politice, inclusiv a Socialiştilor şi a ALDE, grupurile politice la care sunt afiliate cele două partide aflate la putere în ţară, ai căror exponenţi fac obiectul criticilor. Iar acest aspect se impune subliniat şi repetat, pentru că PSD, prin comunicatorii săi, denaturează adevărul, încercând să arate România, în ansamblul ei, ca fiind o victimă nedreptăţită a Europei, căreia i se încalcă suveranitatea.

Criticând modificarea legislaţiei judiciare şi penale – care riscă „să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, şi la slăbirea statului de drept” –, şi a celei de finanțare a ONG-urilor, criticând reprimarea brutală de către Jandarmerie a manifestației diasporei din 10 august sau încercările de a transforma mass-media în instrumente de propagandă politică ale Puterii ori a o reduce la tăcere, solicitând întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii, îndemnând Parlamentul şi Guvernul să pună în aplicare toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă ce ar periclita respectarea statului de drept şi independenţa sistemului judiciar, Parlamentul European apără practic statul de drept din România. Şi, implicit, se solidarizează cu sutele de mii de oameni ieşiţi în stradă, în ultimii ani, pentru a protesta faţă de abuzurile Puterii, pentru a cere respectarea democraţiei, a regulilor statului de drept şi a independenţei Justiţiei.

Prin Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și deVerificare, făcut public tot azi – considerat cea mai dură evaluare de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, care ne-a adus recomandări în plus şi o poziţionare în inferioritate faţă de Bulgaria, care a primit termen de ridicare a MVC în 2019, pe când noi, nu – Comisia Europeană nu dă o lovitură ţării, ci critică apăsat acţiunile şi politicile coaliției PSD-ALDE împotriva independenței Justiției și a luptei anticorupție.

Reacţiile Europei – una venită prin vocea Parlamentului European, cealaltă, prin cea a Comisiei Europene – sunt efectul a ceea ce vedem în România ultimilor doi ani, când esenţa programului de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE o reprezintă modificările sau tentativele de modificare a legislaţiei şi procedurilor din justiţie. Scopul real al asaltului împotriva Justiţiei – mascat sub sloganul luptei contra „statului paralel” – este favorizarea persoanelor cu probleme judiciare, mai cu seamă a exponentului la vârf al acestei categorii: Liviu Dragnea, al treilea om în stat, preşedintele partidului de guvernare, premierul de facto al României, cu o condamnare penală definitivă şi cu una în primă instanţă.

Reacţiile acestea ale Europei ar trebui însă să ne pună pe toţi pe gânduri. Întâi, pentru că am permis, direct sau indirect, prin vot sau prin absenteism, ajungerea la putere a unor astfel de oameni. Apoi, raportându-ne la reacţia lor faţă de aceste critici. Modul în care au ripostat, pe mai multe voci şi diferite tonalităţi, în care, în mod fals, taxează orice critică externă drept imixtiune în treburile interne ale ţării şi invocă, tot fals, atentarea la suveranitatea naţională demonstrează că oamenii aceştia, de care depinde soarta ţării, nu se vor schimba. Şi că, avându-i la conducere, România este în derivă.