De același autor
Misiunea sosita la Bucuresti luni, 6 martie, din partea Comisiei Europene pe coruptie, spalare de bani si justitie ce va investiga? Care sunt punctele sensibile pe aceste capitole?
Sunt misiuni de evaluare importante. Am avut astfel de evaluari in fiecare luna. Rapoartele pe care expertii Comisiei Europene le intocmesc vor cantari mult in concluziile Raportului de monitorizare din luna mai. In cazul misiunilor anterioare de evaluare, rezultatele au fost bune. DNA a mai fost evaluata o data, in februarie 2006, chiar in saptamana in care senatorii picau Ordonanta de infiintare a institutiei. Va imaginati socul expertilor europeni, care venisera sa evalueze activitatea principalei institutii de lupta impotriva coruptiei si afla ca DNA ar putea sa nu mai existe. Intre timp, situatia s-a rezolvat. A fost un moment de tensiune pentru toata lumea - cred ca mai ales pentru procurorii DNA -, dar sper ca de aici incolo activitatea Directiei sa fie tinuta departe de orice tip de presiune. Singurul aspect care nu a trecut prin evaluarea expertilor europeni in acest an este activitatea in instante. Si nu pot decat sa sper ca si judecatorii vor lua note bune. Evaluarea este complexa, de la aspecte care tin de functionarea instantelor - incarcatura, durata unui proces -, pana la modul in care sunt implementate legile. O misiune de evaluare a instantelor a avut loc in decembrie 2005, cu rezultate bune.
In actuala formula convenita pentru DNA, cu Daniel Morar subordonat al lui Ilie Botos, nu exista riscul ca Botos sa-l schimbe pe Daniel Morar? Imi puteti explica procedura? A devenit Botos un aliat al reformei?
Acest risc nu exista din punct de vedere legal. Procedura de numire si revocare este prevazuta in Legea 303, pentru care, va reamintesc, guvernul si-a asumat raspunderea. Procurorul sef al DNA, ca si procurorul general si ceilalti procurori sefi ai sectiilor din Parchetul de pe langa ICCJ, toti pot fi revocati la propunerea ministrului Justitiei, pe motive de ineficienta a institutiei. Modificarile aduse OUG privind DNA, in legatura cu care am fost consultata si pe care le-am acceptat, se concentreaza pe definirea gradului de autonomie a DNA in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ. DNA are personalitate juridica, fiind ordonator secundar de credite, masura necesara pentru ca, printre altele, gestioneaza fonduri PHARE ale Comisiei Europene. Procurorul general conduce DNA, prin intermediul procurorului sef al Directiei. Altfel spus, d-l Botos nu poate merge la procurorul de caz din DNA si sa-i ceara sa-i spuna la ce lucreaza. Acest lucru il poate face doar procurorul sef al DNA.
Relatia cu parlamentul
Care este cel mai mare repros pe care vi l-au facut parlamentarii? Si-au precizat ei planurile? Din partea cui ati vazut ca aveti sustinere?
Am remarcat cu uimire ca o parte din parlamentari, inclusiv din coalitie, se raporteaza la o stare de conflict intre mine si parlament, pe care ma acuza ca eu as fi generat-o. Imi reproseaza ca nu discut cu ei proiectele de lege. Eu am onorat toate invitatiile pe care mi le-au facut partidele din coalitie sa ma duc la intrunirile lor si sa le explic ce proiecte de lege promovez. Si mai este ceva. Aceste proiecte trec prin guvern, sunt dezbatute in sedinte de guvern si au aprobarea membrilor guvernului, adica a reprezentantilor partidelor din coalitie. Mai mult, proiectele de lege pe care le initiez sunt prevazute in Planurile de actiune pentru reforma justitiei si lupta anticoruptie, adoptate prin HG 231 si 232/2005. Deci ele nu sunt “surprize”. Cat despre prezenta mea la comisiile parlamentare, in functie de agenda pe care o am, ma duc ori de cate ori pot. De regula, participa cate un secretar de stat, care are mandatul de a sustine proiectul respectiv. Voi incerca sa-mi fac mai mult timp sa stau de vorba cu deputatii si senatorii. Dar nu cred ca aici este marea problema. Singurul razboi pe care intr-adevar l-am declansat este razboiul cu coruptia si as vrea ca toti oamenii politici sa-l poarte, chiar daca mai exista uneori si lipsa de comunicare, inclusiv din partea mea. Din pacate, sunt momente in care simt ca nu toate partidele imi sunt aliate in acest razboi.
Parghii pentru independenta procurorilor
Cat de mult se poate conta pe pregatirea procurorilor, in sensul constructiei unui dosar solid si al respectarii procedurilor? Adrian Nastase s-a plans ca Daniel Morar stie ce se afla in dosarul care-l priveste. Este normal ca Morar sa stie?
Pregatirea procurorilor este un proces continuu. Intocmirea unui dosar de mare coruptie - si aici ma refer fie la calitatea persoanei, fie la valoarea prejudiciului -, asa cum sunt dosarele de la DNA, reprezinta o provocare pentru orice procuror. Si cred cu convingere ca atunci cand procurorul stie ca este independent si poate lua decizii fara nici un fel de ingerinta, el este si eficient. Legea privind organizarea judecatoreasca prevede ca orice procuror ierarhic superior are dreptul sa dea dispozitie in scris, in conformitate cu legea, procurorilor din subordine si, de asemenea, are dreptul de a infirma solutiile si actele acestora. Or, pentru a putea sa faca acest lucru, este evident ca trebuie sa cunoasca despre ce este vorba in dosarul respectiv. Iar legea le confera garantii procurorilor de caz, carora nu li se poate lua dosarul in mod arbitrariu si care pot ataca in justitie decizia sefului lor de a infirma un rechizitoriu. Sunt niste parghii de control, pot spune reciproc, care garanteaza independenta procurorilor.
Care este procedura de desemnare a judecatorilor care judeca o cerere de arestare? Cine ii judeca pe judecatori?
Fiecare instanta isi programeaza din timp activitatea. Fie la inceputul anului, fie la inceputul fiecarei luni, se face o lista cu fiecare judecator cand este de serviciu pentru cereri de arestare. Judecatorii stiu cand sunt programati. Altfel spus, nu este chemat un anumit judecator de acasa sa judece o anumita cerere de arestare inaintata de procurori. Cand intrebati cine ii judeca pe judecatori, banuiesc ca va referiti la posibile actiuni disciplinare. Acestea sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, care poate declansa cercetari din oficiu sau atunci cand este sesizat. Asa cum tot CSM este el care decide daca apara sau nu reputatia unui judecator.
CSM e acelasi
Ce relatie aveti cu actualul CSM? Ati fost la Bruxelles cu presedintele CSM, domnul Galca. Dan Lupascu se plansese ca el n-a fost niciodata la Bruxelles. Cum a ajuns acum domnul Galca si ce a vorbit cu Frattini si Olli Rehn?
CSM e acelasi. S-a schimbat doar presedintele, care provine tot dintre membrii CSM. Poate este o atmosfera mai calma, mai relaxata. Eu ma bucur ca am reusit sa merg la Bruxelles cu presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Vreau sa va spun ca reactia lui Dan Lupascu, sa se planga ca nu a fost niciodata la Bruxelles, e de neinteles. Mai bine ne-ar fi spus ce a facut ca sa-si aranjeze intalniri la Bruxelles cu diferiti oficiali europeni. Daca doar stai si astepti sa fii invitat, probabil ca nu ajungi niciodata acolo. In plus, d-l Lupascu s-a intalnit cu oficialii europeni la Bucuresti. Continutul intalnirilor este acelasi, indiferent de oras. Am avut intalniri atat cu comisarul pentru justitie, Franco Frattini, cat si cu comisarul pentru extindere, Olli Rehn. Iar prezenta noastra impreuna la Bruxelles am vazut-o si ca pe un semnal in sensul existentei unei dorinte de colaborare. Cei doi oficiali europeni i-au spus foarte clar ca legile reformei in justitie sunt bune si ca e timpul sa fie pe deplin implementate. Franco Frattini a spus chiar ca misiunea d-lui Galca este sa le transmita si sa-i convinga pe membrii CSM, pe procurori si judecatori, ca sunt coresponsabili in aplicarea reformei in justitie. Iar Olli Rehn ne-a spus ca misiunea de evaluare din aceasta saptamana pe justitie este vitala pentru Raportul din 16 mai.
Doamna Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania v-a adus repetate reprosuri ca ministerul nu se ocupa de conditiile de lucru ale judecatorilor. Ati rezolvat doleantele lor? Vreau sa spun, au toate conditiile sa judece optim o cauza?
Incep cu ultima intrebare, iar raspunsul este - intr-o anumita masura: am obtinut de la Banca Mondiala cel mai mare imprumut pe care aceasta institutie l-a acordat vreodata pentru justitie, iar cea mai mare parte a banilor - 90 de milioane de euro - se va duce pe repararea si modernizarea sediilor instantelor si parchetelor. Este un proces care va dura, caci nu se pot repara peste noapte aceste cladiri, dar programul a inceput si in 2-3 ani probabil cei mai multi judecatori si procurori vor avea conditii de lucru mult imbunatatite. La inceputul verii vor fi date in folosinta cladirile consolidate si modernizate ale Palatului de Justitie si ale complexului Junior, in care dupa vacanta judecatoreasca isi vor desfasura activitatea instantele bucurestene. Si va amintesc ca este in plina desfasurare programul de dotare cu computere si echipament IT a tuturor instantelor si parchetelor. Actiunea se va incheia la sfarsitul acestei luni, cand toti judecatorii si procurorii vor avea propriul computer.
Sa ne gandim la 1 ianuarie 2007 ca la o certitudine, nu ca la o presupunere
Odata, un avocat mi-a spus ca dreptatea este de partea celui care manevreaza inteligent legile. La nivelul la care este astazi sistemul judiciar, nu exista riscul ca, in instanta, procurorii sa fie invinsi de marii avocati angajati de clientii lor? Evaluarea procurorilor se face in functie si de modul in care isi sustin anchetele in instanta?
Procurorii nu fac altceva decat sa aplice legile aprobate initial de guvern si apoi de parlament. Iar experienta ne demonstreaza ca unele legi, asa cum au iesit ele din parlament de-a lungul vremii, pot fi perfectibile. Un exemplu ar putea fi, pentru ca s-a tot discutat in aceste saptamani, chiar prevederea, inclusa si in Constitutie, ca un parlamentar nu poate fi perchezitionat decat cu acordul Camerei din care face parte si dupa ce a fost ascultat in comisia juridica si in grupul parlamentar din care face parte. O procedura de durata, in urma careia se poate da acordul pentru perchezitie dupa cel putin o luna de la data solicitarii. Sau nu se poate obtine acest acord, daca parlamentarii nu vor. Si toata aceasta dezbatere ii aduce pe procurori in centrul atentiei, nu mai este respectata in nici un fel confidentialitatea unei astfel de proceduri. Din aceasta perspectiva, adunarea probelor poate fi in unele cazuri ingreunata ori intarziata, insa nu compromisa. Important este ca, prin pachetul de legi ale justitiei, procurorii au capatat suficiente garantii care sa le creeze convingerea ca sunt la adapost de orice ingerinte. Evident ca evaluarea procurorilor se face in functie si de modul in care isi sustin anchetele in instanta.
Presupunand ca la 1 ianuarie 2007 Romania va fi admisa in UE, anchetele si procesele nu vor frana brusc? Ar fi mai bine pentru reformarea sistemului judiciar ca aderarea Romaniei sa fie amanata pentru 2008?
Haideti sa ne gandim la 1 ianuarie 2007 ca la o certitudine, si nu ca la o presupunere. Am depus multe eforturi, care sper sa fie apreciate. Si vreau sa cred ca in momentul de fata nu se fac anchete doar pentru ca exista o anumita presiune in legatura cu integrarea in Uniunea Europeana, ci pentru ca, in sfarsit, procurorii sunt independenti, sunt lasati liberi sa faca anchete. Eu personal nu iau in calcul o alta data de aderare decat ianuarie 2007 si nu ma gandesc ce as putea lasa pentru la anul dintre masurile de reforma. Trebuie facute acum, iar in timp sa fie doar perfectionate. Cat timp politicul nu intervine brutal, anchetele vor continua cu certitudine.
Atmosfera incordata in guvern
Presa a vehiculat si vehiculeaza insistent ca, in ciuda declaratiilor publice, presedintele Basescu si-a diminuat sprijinul pe care vi-l acorda. E adevarat? Dar referitor la sprijinul acordat de premierul Tariceanu ce ne puteti spune?
Nu simt in nici un fel ca s-ar fi diminuat sprijinul presedintelui. Ne consultam ori de cate ori este nevoie si simt acest sprijin. In guvern este uneori o atmosfera mai incordata.
Ce ne puteti spune despre Agentia Nationala de Integritate, controlul averilor, cercetarea conflictelor de interese si constatarea incompatibilitatilor in exercitarea functiei?
Am lansat proiectul in dezbatere publica. Este vorba de crearea unei Directii Nationale de Integritate, aflata in coordonarea ANAF, care va controla averile persoanelor prevazute de lege si va verifica conflictele de interese si incompatibilitatile, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane. DNI va constata daca anumite sume sau bunuri sunt dobandite nejustificat sau daca exista un conflict de interese si sesizeaza organul de urmarire penala daca exista date sau indicii privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Noi am propus ca sumele si bunurile dobandite nejustificat sa fie impozitate dublu, tocmai pentru a face o diferenta intre cei care isi platesc impozitele la timp si cei care, din diferite motive, nu o fac. Am extins de asemenea situatiile de incompatibilitate, stabilind ca, de exemplu, calitatea de senator sau deputat si functia de membru al guvernului sunt incompatibile cu calitatea de avocat, executor judecatoresc, notar public ori lichidator judiciar. Stiu ca este o masura care va starni controverse si proteste, dar ma gandesc ca trebuie la un moment dat sa faci o alegere. Ce vrei sa fii: parlamentar, si atunci asta esti, sau avocat sau notar, si numai asta faci. Astept si eu sa vad reactiile si propunerile celor interesati de aceasta lege.
Interviu realizat de Rodica Palade
