Efectul Laura Georgescu. Intelegere PSD-PNL pentru suprapolitizarera CNA dupa modelul TVR

Președinții comisiilor parlamentare de cultură, Georgică Severin (PSD) și Gigel Știrbu (PNL), au inițiat un proiect de modificare a legii audiovizualului astfel încât președintele CNA să fie demis dacă raportul de activitate anual al Consiliului este respins de către Parlament. Inițiativa vizează un singur articol din legea audiovizualului și este determinată de scandalurile nesfârșite în care este târât CNA de către Laura Georgescu, actualul președinte.

Aparent, propunerea e binevenită. Se pune punct unei perioade nefaste a CNA, preocupat de orice altceva, numai de controlul audiovizualului în interes public nu. În realitate, modificarea va face mai mult rău decât bine, întrucât dependența Consiliului Național al Audiovizualului de factorul politic va crește. Demiterea președintelui CNA, în cazul în care raportul anual de activitate este respins de către Parlament, va pune Consiliul exact în aceeași stare de vasalitate față de factorul politic care există acum în cazul TVR și al Societății Române de Radio. Teama pe care orice director al TVR și al Radioului public că majoritatea parlamentară îl demite din funcție dacă nu execută ordine politice va cuprinde și președintele CNA, care are inamovibilitate garantată de actuala lege a audiovizualului. Consiliul Național al Audiovizualului nu este o simplă societate de servicii audiovizuale publice, ci este o autoritate autonomă de control și de reglementare în audiovizual. CNA are, oricum, membrii numiți pe criterii politice, acest motiv fiind adesea cauza neaplicării obiective a legislației din audiovizual. Însă printr-o astfel de modificare a legii, CNA va fi pus total sub control politic parlamentar distructiv, și nu sub un control constructiv, care să determine Consiliul să funcționeze în interes public, prin solicitări, de exemplu, ale unor rapoarte specifice de activitate pe domenii concrete precum protecția minorului, respectarea dreptului la imagine, informarea corectă, educație etc.

Parlamentarii își doreau de mult să pună sub control politic direct CNA, dar angajamentul României din aquis-ul comunitar anterior aderării la UE nu le permitea o asemenea mișcare. Acum profită de cazul fără precedent creat de Laura Georgescu pentru a-și atinge obiectivul. Împușcă doi iepuri dintr-o lovitură.

Conform propunerii legislative publicate de ”Evenimentul zilei”,, raportul anual de activitate şi execuţia bugetară sunt dezbătute, în şedinţe comune, de comisiile pentru cultură şi media, respectiv, de comisiile pentru buget, finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cele două documente fiind înaintate Parlamentului până la data de 15 aprilie a fiecărui an. Raportul este supus votului celor două Camere reunite, iar respingerea sa atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului. Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte, cu interdicția ca preşedintele demis să mai poate fi reales în funcţie până la expirarea mandatului.

Ar fi fost de preferat ca legea să fie modificată în sensul limitării mandatului de președinte al CNA la doi sau trei ani, cu posibilitatea realegerii acestuia de către membrii Consiliului și, prin simetrie, tot membrii CNA să poată revoca din funcție președintele ales de ei. În acest fel, s-ar fi păstrat o independență mai mare a membrilor CNA față de decidentul politic, după ce ei au fost numiți în funcție, așa cum recomandă și Uniunea Europeană.

Reamintim că în raportul Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) se arată că e nevoie de măsuri pentru independența și creșterea eficacității CNA:

"Comisia ar dori, de asemenea, sa atraga atentia asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activității de supraveghere desfasurată de Consiliul Național al Audiovizualului. Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente."

Recomandare: "revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existenta unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui cod de conduită în această privință" ( Raportul CE , 30 ianuarie 2013

În Senat, există încă de anul trecut o propunere pentru o nouă lege a audiovizualului care depolitizează CNA, în sensul ca 6 dintre cei 11 membri ai CNA să fie numiți de societatea civilă. Nu există voință politică pentru adoptarea acestei variante, pe de o parte, pe de altă parte, dezbaterea și adoptarea ei ar necesita un timp îndelungat, or inițiatorii Georgică Severin și Gigel Știrbu cer procedură de urgență pentru modificarea legii audiovizualului. Se grăbesc, întrucât data de 15 aprilie este data limită pentru depunerea rapoartelor de activitate ale  SRTV, SRR și CNA și intenționează ca legea audiovizualului să fie modificată înainte de dezbaterea raportului de activitate pentru anul trecut.

Totuși, în cadrul propunerii legislative înaintate anul trecut, se găsește un articol referitor la alegerea și demiterea președintelui CNA, care a fost generat tot de blocajul instituțional în care se găsea Consiliul. Dacă parlamentarii nu sunt interesați de depolitizarea CNA, ar putea măcar să nu-l sufoce definitiv prin influența politică și să preia măcar acest articol, care reglementează ca alegerea și demiterea președintelui CNA să rămână fără intervenție politică directă, friinf lasata la latitudinea membrilor Consiliului. Proiectul de lege se află la Senat, camera decizională, și poate fi citit AICI

Articolul prevede ca mandatul funcției de președinte să fie de trei ani, cu posibilitatea de realegere, iar în cazul îndeplinirii defectuoase a funcției, el să poată fi demis la propunerea a cel puțin trei membri ai CNA și cu votul majorității de șase membri din 11.

Inițiatorii actualei propuneri de modificare a legii audiovizualului ar putea să preia aceste prevederi pentru a fi în concordanță și cu recomandările din raportul MCV în privința CNA. Ei fac trimitere la obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană, dar numai în zonele convenabile, nu și în cele ce impun asigurarea unei independențe politice efective pentru CNA. iată un fragment din expunerea de motive ce precede propunerea legislativă:

”Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, „Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”. În pofida acestei prevederi, rolul Parlamentului în exercitarea controlului asupra acestei autorităţi publice autonome este limitat la numirea membrilor Consiliului şi a preşedintelui său (dintre membrii CNA, la propunerea acestora), precum şi la analiza raportului anual de activitate a CNA. În forma actuală a Legii audiovizualului, respingerea de către Parlament al raportului anual de activitate a CNA are drept consecinţă obligativitatea CNA de a prezenta, în termen de 30 de zile, „un program concret pentru remedierea lipsurilor semnalate”, program ce urmează a fi depus spre dezbatere şi aprobare comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Considerăm că aceste instrumente legale de control parlamentar sub insuficiente pentru remedierea situaţiei în care un management defectuos ar conduce la lipsa unei funcţionări corespunzătoare şi eficiente a Consiliului Naţional al Audiovizualului, instituţie având un rol determinant în dezvoltarea şi reglementarea pieţei audiovizuale din România, inclusiv în finalizarea procesului de implementare a serviciilor de televiziune digitală terestră, în conformitate cu obligaţiile asumate de ţara noastră în raporturile cu Uniunea Europeană. Reamintim, în acest context, că mandatul membrilor CNA, inclusiv cel al preşedintelui, se întinde pe o durată de 6 ani, interval de timp în care pot surveni situaţii de blocaj instituţional, precum starea de conflict permanent înregistrată în ultimii ani în interiorul CNA, conflict derulat între unii dintre membrii săi şi preşedinte şi desfăşurat în spaţiul public.”