Universitate fără Bac, salvarea fabricilor de diplome?

Universitățile cu tradiție se opun organizării colegiilor care vor înscrie absolvenți de liceu fără Bac. Unele universităţi private au început deja înscrierile.

Cele 97 de modificări aduse de Guvernul Ponta Legii educației prin ordonanță de urgență încep să fie puse în practică odată cu venirea toamnei. Una dintre cele mai contestate prevederi este cea care permite înscrierea absolvenților de liceu care nu au luat bacalaureatul în așa-zise „colegii de învățământ țertiar non universitar“ și apoi trecerea direct în anul doi de facultate, dacă între timp și-au obținut diploma de Bac. Este ceea ce presa, profesori, studenți și universități de prestigiu au numit un „an de universitate fără Bac“, modificare care va accentua prăbușirea învățământului românesc.

Deși ministrul Pricopie este confruntat cu un val de proteste, după ce în 9 septembrie a fost publicată în Monitorul Oficial metodologia de organizare a colegiilor, nu pare dispus nici să cedeze, nici să înțeleagă gravitatea situației. Îngrijorător este și că o Lege a educației coerentă, cum a fost cea a ministrului Funeriu, este distrusă prin metoda ordonanței de urgență, pentru a nu putea fi contestată la Curtea Constituțională decât de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, ceea ce acesta refuză să facă, în pofida numeroaselor cereri în acest sens.

Colegii pentru tot poporul

Noile colegii vor avea o durată de 1-3 ani şi vor fi înfiinţate de instituţiile de învăţământ superior acreditate, printr-o hotărâre a Senatului fiecărei universităţi, având la bază o metodologie proprie de organizare şi funcţionare. Colegiile vor fi finanţate integral de solicitanţi, universităţile care le organizează fiind obligate să aibă programe de licenţă acreditate pentru calificările pe care le oferă la nivel de colegiu.

Pentru început, trebuie spus că problematică este chiar denumirea de „colegiu“. După cum observa şi profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, denumirea de colegiu e folosită eronat: şcolile postliceale sunt numite colegii, unele licee sunt numite colegii naţionale, denumirea de colegiu fiind folosită chiar la nivelul învăţământului superior postuniversitar, în cazul Colegiului Naţional de Apărare. Denumirea generează intenționat confuzie pentru a masca o măsură populistă, care nu are nicio legătură cu performanța în educație.

Echivalarea creditelor te face student

Cea mai gravă problemă creată de aceste noi măsuri pare să fie aceea a posibilităţii echivalării creditelor. După un an petrecut într-un astfel de colegiu, absolvenţii de liceu care nu au obţinut o diplomă de bacalaureat ar putea trece în anul al doilea de facultate, dacă îşi vor fi luat, între timp, bacalaureatul. Dacă Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, de exemplu, a avertizat că noile colegii vor înscrie cursanţi fără bacalaureat, care îşi vor echivala apoi creditele, devenind studenţi, Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad și-au anunțat deja intenţia de a pune în aplicare acest mecanism.

Deşi posibilitatea acestui tip de echivalare a fost negată de ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, lucrurile nu sunt deloc clare. Se pare că ar exista o bază legală pentru echivalarea creditelor, în Legea educaţiei, art. 44, alin. 10, care stabileşte că obţinerea creditelor în învăţământul postliceal poate fi recunoscută pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat (ca unităţi de credite transferabile pentru nivelul licenţă). Senatul fiecărei universităţi în parte decide atât în privinţa echivalării creditelor, cât şi în cea a stabilirii metodologiei de organizare şi funcţionare a noilor colegii.

O chestiune la fel de neclară este aceea a nivelului de calificare pe care îl vor oferi aceste colegii. Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, ne-a declarat că adoptarea acestor măsuri va da naştere unui no man’s land, oferind o calificare care nu va fi nici de universitate, nici de liceu, neştiindu-se exact cum va fi pusă în acord cu cadrul legal. „Dorinţa de a-i prinde totuşi într-o structură pe cei care nu au bacalaureat, pentru a nu fi lăsaţi pe dinafară, nu are statut legal. Se agită apele cu o măsură care dă iluzii, şi nu certitudini. Se creează colegii, dar nu se ştie ce va ieşi din ele.“

Între populism și performanță

Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi au anunţat că nu vor organiza astfel de colegii, exprimându-şi dezacordul total faţă de aceste măsuri. Mircea Miclea susține că astfel nonperformanţa va fi premiată, elevii buni vor fi demotivaţi, iar credibilitatea învăţământului superior românesc va fi şi mai redusă. „Se dă posibilitatea cuiva care nu a luat examenul de bacalaureat să intre la universitate. E o nedreptate faţă de cei care au învăţat şi au luat examenul“, spune Miclea.

Există însă şi universităţi, ca, de exemplu Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu-Jiu, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ din Arad şi nenumărate alte universităţi particulare, așa-numitele „fabrici de diplome“, care vor organiza astfel de colegii şi care au început deja înscrierea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat. Mai mult, controversata ordonanță a fost aplaudată la scenă deschisă și de Consiliul rectorilor, care vor putea conduce pe viață universitățile de stat, dar și de sindicatele din învățământ, cărora guvernul le-a aruncat câteva firimituri.

Ministrul Remus Pricopie încerca să lămurească, săptămâna trecută, faptul că absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat nu vor fi înscrişi în universităţi, ci în „colegii de învăţământ terţiar nonuniversitar“, create pentru a veni în sprijinul celor care au eşuat la acest examen. Dacă partea cu nevoia de integrare a tinerilor pe piaţa muncii poate aduce un capital electoral, nu este foarte clar de ce aceste colegii de învăţământ terţiar nonuniversitar vor fi înfiinţate în universităţi.

Nevoia unor măsuri legate de înscrierea la universitate a absolvenţilor de liceu care nu au obţinut o diplomă de bacalaureat a apărut pe fondul prăbuşirii vertiginoase a promovabilităţii la bacalaureat, în special după introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen, decisă de ministrul Daniel Funeriu, în 2010. Dacă, în 2009, promovabilitatea era de 81%, în 2011 ea ajunsese la 44,47%, pentru ca în 2014 să sară la 60,65%. În aceste condiţii, multe universităţi, în special faimoasele fabrici de diplome, au rămas fără studenţi.

În 2011, mai mulţi parlamentari PSD, la iniţiativa Ecaterinei Andronescu, fost ministru al Educației, au elaborat un proiect de lege similar actualei măsuri impuse prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta. Proiectul le-ar fi permis absolvenţilor de liceu care nu
şi-au luat bacalaureatul să se înscrie într-o universitate, unde să urmeze un an pregătitor, dacă aveau o medie de absolvire de peste 7. Dacă şi-ar fi luat apoi bacalaureatul, ei ar fi putut să-și echivaleze anul pregătitor cu anul întâi universitar și să-şi continue studiile la facultatea respectivă. Legea ar fi fost iniţiată la propunerea unor universităţi private și nu a mai fost adoptată din cauza imensului scandal izbucnit şi a opoziţiei PDL, care avea atunci majoritatea parlamentară.

Interesant este că Ecaterina Andronescu, președintele Senatului de la Politehnică, s-a răzgândit și își neagă propria inițiativă de acum trei ani, declarând că nu va organiza colegii pentru cei rămași fără Bac. În schimb, premierul Ponta, care în 2011 nu a susținut ideea lui Andronescu, acum o aplaudă, spunând că „noile modificări la Legea educației sunt bune și binevenite“.

Fabricile de diplome primesc materie primă

Ingnorând cu bună știință criteriul performanței în educație, care ar trebui să fie pilonul oricărei măsuri, universitatea fără bacaulareat, chiar și numai pentru un an, va da un balon de oxigen universităților specializate în fabricarea de diplome, ale căror venituri au intrat în suferință din cauza lipsei de studenţi. Dar nu e numai asta, să nu uităm că mulți politicieni își rotunjesc frumos veniturile din cursurile predate sau nepredate la universitățile private. Dar cel mai important,

e campanie și sloganul electoral al „integrării sociale a celor aflați în nevoie“, chiar dacă integrarea se face direct în învățământul superior, dă bine pentru electorat. //