Operatiunea UEMisiunea "Turismul"

 Toata lumea e de acord ca, odata devenita membra  UE, Romania trebuie sa-si defineasca o strategie postaderare, despre care se vorbeste deja mult si fara folos. In esenta, banuiesc ca, printre altele, guvernul ar face bine sa aleaga cateva linii de forta pe care sa concentreze si unele directii de dezvoltare in care ar avea sanse sa ocupe piata comuna, fara ca Romania sa fie concurata serios de alte state europene.

Romania neturistica

 Nu sunt specialist, asa ca nu stiu care ar fi acelea. Insa in ultimii cativa ani mi-am dat seama cu claritate care ar fi o directie in care  nu trebuie sa se dezvolte Romania. Exista un domeniu care, desi extrem de laudat formal, provoaca mai degraba pagube decat castiguri. Oricat de surprinzator ar parea, acesta este turismul romanesc. Mai exact, turismul in Romania. (Includ aici, strict pragmatic, si valorile de patrimoniu arhitectonic si natural ale tarii.) Turismul inghite fonduri imense fara sa aduca profituri echivalente, ba chiar dimpotriva. Energia si fondurile risipite aici ar putea fi folosite mult mai util in alta parte. De exemplu, spatiile ocupate cu monumente arhitectonice, mai ales in centrele vechi ale marilor orase, ar putea deveni zone comerciale extrem de rentabile - cum se si intampla in dinamicul Bucuresti - dupa daramarea controlata a acelor cladiri. Astfel, macar se evita daramarea lor necontrolata si inevitabila, dupa cum a dovedit-o istoria ultimilor douazeci de ani.

Apoi, data fiind incompetenta brevetabila a guvernelor de la centru in acest domeniu, orice incercare de a revigora turismul sau de a incuraja initiativele particulare fie se transforma intr-un esec, fie devine initial o sursa de imbogatire pentru diversi interpusi, iar la final se transforma tot intr-un esec.

Trebuie s-o recunoastem: nu ne pricepem deloc la turism. Si nu ne pricepem deloc nici la pastrarea patrimoniului national. Nu e o critica menita sa corecteze, fiindca aici nu e nimic de corectat: nici guvernele, nici populatia Romaniei n-au fost in stare vreodata sa aprecieze si sa pastreze valorile de patrimoniu. E o realitate si ar fi bine sa ne impacam cu ea.

"Potential" pentru eternitate

 Hai sa incercam si cu cateva exemple, ca sa fie mai clar. Am vazut recent un album facut de cehi pentru promovarea turismului din tara lor. Albumul era facut profesionist, era captivant si departe de marea manareala cu pseudoalbumul ce a iscat procese internationale de frauda -  Eterna si fascinanta Romanie. La un moment dat, printre atractiile turistice din regiunea Jihoeský apare si satul Holašovice, aflat la cincisprezece kilometri de faimoasa eské Budějovice, cu case de tara ce ilustreaza barocul taranesc din secolul al XIX-lea. Case frumoase, viu colorate... In consecinta, satul se afla pe lista zonelor culturale de patrimoniu UNESCO.

 Ma uit mai bine la patrimoniul  UNESCO  si nu pot scapa de senzatia de familiar. Dupa cateva clipe imi dau seama si de ce: casele erau identice cu cele din satele svabesti din Timis, construite tot pe la inceputul secolului al XIX-lea si chiar mai inainte. Diferenta e ca noi avem zeci de asemenea sate, parasite de svabi si repopulate de romani refugiati din zonele sarace ale tarii. Prin urmare, pe teritoriul Romaniei acele cateva mii de case in stil baroc taranesc se darama incet-incet, lasate in paragina de noii lor locatari, iar in Cehia ele sunt renovate, plasate pe lista monumentelor arhitectonice UNESCO si vizitate de turisti.

 E doar unul dintre miile de cazuri verificabile. Dar se pot gasi cu usurinta numeroase alte exemple, ilustrative pentru felul in care e utilizat in turism patrimoniul natural si cultural al Romaniei. Unul ar fi cel al Bailor Herculane. Statiunea e atestata documentar din secolul al II-lea, fiind una dintre cele mai vechi din Europa. Reconstruita pe timpul Imperiului Austro-Ungar, ea s-a bucurat in secolul al XIX-lea de o faima greu de imaginat azi. Se pare ca imparatul Franz Josef ar fi numit-o  "cea mai frumoasa statiune de pe continent", iar imparateasa Elisabeta (faimoasa Sissy) o pomeneste adesea, cu incantare, in jurnalul ei. Cei care au trecut pe acolo in ultimii ani nu pot sa nu-si aminteasca de cladirile superbe de secol XIX si de farmecul central-european al locului.

Baile Herculane sunt incluse si in Parcul National Domogled, rezervatie de peste 60.000 de hectare. Asadar, si ca reper istoric ori cultural, si ca statiune balneoclimaterica (apele termale de aici fiind faimoase prin eficienta lor) ori pur si simplu ca zona turistica, Baile lui Hercule sunt unul dintre spatiile europene de mare, foarte mare potential. Dar cand cliseul cu Romania, tara eternului potential, suna atat de bine, n-ar fi pacat sa-l distrugem chiar acum?

Astfel, in Herculane, superbele cladiri imperiale - majoritatea monumente istorice - se darama incet-incet. In cativa ani nu va mai ramane mare lucru din ele. Orasul are un aer prafuit, pastrand intacta aroma comunismului si a excursiilor prin sindicat. Majoritatea cladirilor sunt in proprietatea (sau in concesia) unui dubios afacerist local, baron PSD, dupa o privatizare cu cantec. Statiunea - care, repet, are un potential cum putine altele au in Europa - e aproape necunoscuta in afara Romaniei. Iar dupa felul in care arata, nici nu merita sa fie cunoscuta.

 Baile Herculane nu sunt un caz extrem si nici singurul. Situatia e valabila cam pe toata suprafata judetului Caras-Severin, care mai are zeci de orase si zone istorice demne de vizitat, cateva superbe chei, cam ca acelea pe care in alte tari se face  rafting (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Cheile Minisului si alte cateva), pesteri cu nemiluita (cum ar fi Pestera Comarnic, lunga de cativa kilometri si cu niste sali de o mare frumusete), lacuri... si se mai pot gasi si altele. Si totusi, judetul e unul dintre cele mai sarace din Romania. Dar "are potential"...

Din greseala in greseala, spre solutia finala

Toata Romania are potential. Obisnuim sa ne laudam cu Delta Dunarii, desi accesul in zona este greoi, iar drumurile pe sosea de la granita de vest pana in Dobrogea sunt un cosmar pentru orice potential turist. Avem un litoral de pe care parca nu mai stim cum sa alungam turistii inspre Bulgaria. Vehiculam clisee vechi de decenii, cum sunt cele cu "superbele manastiri din Bucovina", dar habar n-avem cum sa cream un mediu primitor pentru vizitatori. Cand trebuie sa construim autostrazi, le construim doar dinspre Bucuresti spre litoral si dinspre Bucuresti spre Valea Prahovei, in ideea (gresita, zic eu) ca turistii capitalisti inseamna turisti din Capitala.

 Revin la ideea initiala: mi se pare limpede ca nu suntem in stare sa valorificam in nici o privinta potentialul turistic al tarii. Aici exista un decalaj cultural evident intre Romania si celelalte tari europene. Nu e vorba de lipsa unei viziuni de moment sau a unui plan pe termen lung. Pur si simplu nu pricepem. Nu  ne pricepem. Iar asta nu se rezolva cu strategii si investitii.

 Nu vad decat doua solutii posibile si eficiente. Una are mai putine sanse de reusita, fiindca ar starni orgoliile nationale, dar... as propune sa cedam dreptul de administrare a zonelor turistice din Romania unei tari care se pricepe. Nu unei companii private, ci unei tari. Cehia ar fi o solutie decenta. Nici francezii n-ar face turism romanesc prost. Au luat  Dacia 1300, sa ia si Dacia Felix!

 A doua solutie ar fi sa ignoram complet domeniul. Sa renuntam la ideea ca Romania este o tara turistica. Cheltuim mult si haotic, cu rezultate putine. In timp ce la centru se fac strategii, la periferii se prabusesc spatii arhitectonice de patrimoniu. In guvern se tin discursuri, in tara se rad paduri. In parlament se lauda potentialul turistic al tarii, in tara  nu se construiesc cai de acces dinspre Vestul european. Turistii straini ocolesc litoralul romanesc, iar hotelierii romani invart micile si vechile lor afaceri cu clientii autohtoni, pe principiul "cat mai tine, tine, cat nu, Dumnezeu cu mila". De ce sa nu renuntam cu totul? Are Uniunea Europeana destul turism in alta parte. Noi o sa ne recunoastem incapacitatea funciara si o sa ne profilam pe ceva la care ne pricepem, adica mana de lucru ieftina. Fabrici de pantofi in loc de statiuni si productie de chiloti in loc de servicii de turism. Am fi mai castigati. Ca apele alea termale ale lui Hercule curg si fara noi.