De același autor
Problemele listelor de candidaţi la locale, atât ale USL, cât şi ale PDL, sunt comune. Chestiunea fundamentală este, evident, corupţia şi relaţia problematică ori de-a dreptul conflictuală cu legea a câtorva dintre fruntaşii locali.
Anunţarea listelor de candidaţi pentru preşedinţia consiliilor judeţene şi primării din partea USL a constituit la începutul săptămânii trecute semnalul de începere, deşi neoficială, totuşi hotărâtă, a campaniei electorale. PDL ezită în continuare să facă nominalizările - în parte, pentru că lasă din ce în ce mai mult senzaţia că nu ştie, în cele mai importante oraşe şi judeţe, cum să conducă ostilităţile, în parte, pentru că există aliaţi potenţiali locali care nu corespund neapărat cu linia trasată de la centru în partid. În plus, ca şi în cazul câtorva candidaţi prezenţi pe listele USL, PDL trebuie să pună atent în balanţă prezenţa inconfortabilă a unor personaje cu dosare penale - cum este, de pildă, cazul Gheorghe Falcă, la Arad -, incompatibile cu imaginea unui partid pus pe curăţenie, aşa cum încearcă să o facă din toamnă, de când a fost adoptat Codul etic al Monicăi Macovei.
Semnalele europene legate de ezitările privind ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), departe de a slăbi în intensitate, devin din ce în ce mai vizibile, în pofida eforturilor autorităţilor române de a obţine eliminarea lui în cursul acestei veri. Ambasadorul Germaniei în România, Andreas von Mettenheim, declara pe 20 martie că MCV „trebuie să rămână, pentru că meritele lui sunt mai importante decât inconvenientele“. Iar José Manuel Barroso, preşedintele CE, spunea după întâlnirea cu primul ministru Ungureanu, de pe 15 martie, de la Bruxelles, că testul cheie la raportul MCV din vară va fi „sustenabilitatea şi ireversibilitatea reformelor în justiţie“. La aceasta s-ar putea adăuga lesne, din perspectiva alegerilor locale, voinţa politică a partidelor de a impune pe listele de candidaţi oameni fără probleme de corupţie.
Or, problemele listelor de candidaţi la locale, atât ale USL, pe care le cunoaştem în mai mare măsură (deşi o listă integrală, atât pentru judeţe, cât şi pentru Municipiul Bucureşti, e anunţată de abia pentru 7 aprilie), cât şi ale PDL - despre care încă se mai speculează - sunt comune. Chestiunea fundamentală este, evident, corupţia şi relaţia problematică ori de-a dreptul conflictuală cu legea a câtorva dintre fruntaşii locali ai celor două, de fapt, trei formaţiuni politice. PDL îşi împarte colegial cota de clienţi ai DNA / DIICOT cu UNPR şi pare că ne rezervă anumite surprize, dacă n-ar fi decât filmul poliţist de serie C cu deputatul Mihail Boldea, fugitul în Kenya (sau Congo, după alte surse). În siajul PDL, care poartă cu sine povara anevoios asumată a Codului etic, a apărut un fel de malaxor de dosare penale generator de „mâzga politică roz“ (în termenii culinari ai lui Jamie Oliver), capabilă să prezinte drept candidaţi viabili tot felul de personaje care şi-au tratat chimic (sau nici măcar) dosarul de la procuratură. Numele din ce în ce mai intens vehiculat al lui Antonie Solomon, candidat probabil din partea UNPR la Primăria Craiovei, este un caz exemplar. Spre deosebire de talentatul şi intens mediatizatul bucătar englez, care se pare că a obţinut din partea unor mari utilizatori de „mâzgă roz“ scoaterea acesteia de pe lista ingredienţilor pentru hamburgeri, campania anticorupţie de la noi nu e la fel de eficientă. Cel puţin aşa se văd lucrurile acum, cu aproximativ două luni înainte de alegerile locale.
USL poartă, din acest punct de vedere, bagajul incomod al cel puţin zece candidaţi la consiliile judeţene şi primării, elemente probabil indispensabile partidelor ai căror mebri de vază sunt. Conform listei întocmite de România liberă, aceştia sunt actuali şefi de consiliu judeţean sau primari cu mai multe mandate în spate, politicieni cu notorietate, dar şi cu dosare penale aflate în diverse stadii. Constantin Nicolescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, candidat pentru un nou mandat, a fost trimis in judecată de procurorii DNA în mai 2011 pentru mai multe fapte de corupţie şi fraudare de fonduri europene. Deputatul PNL Florin Ţurcanu, candidat la CJ Botoşani, are un dosar penal pe rol. Candidatul USL la CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost trimis în judecată de DNA pe 11 ianuarie 2012, alături de omul de afaceri Ioan Niculae, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009 a lui Mircea Geoană.
Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, are pe rol un recurs înaintat de DNA. Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, este trimis în judecată din 2006, într-un dosar legat de cheltuirea a 1,9 milioane de dolari, împrumut extern, alocaţi pe vremea ministeriatului la Transporturi al lui Miron Mitrea. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, este acuzat de procurorii DNA, în dosarul „Retrocedărilor ilegale“, de abuz în serviciu şi fals intelectual. Deputatul PSD Ioan Cindrea, candidat pentru şefia CJ Sibiu, este în atenţia ANI pentru un posibil caz de conflict de interese, ca şi senatorul PSD de Tulcea Trifon Belacurencu, care a încălcat, potrivit sesizării ANI, şi regimul juridic al incompatibilităţilor. Cazuri similare se întâlnesc, potrivit sursei citate, şi la preşedinţii CJ Călăraşi, Răducu Filipescu, respectiv Braşov, Aristotel Căncescu, cercetat de către ANAF şi pentru un prejudiciu adus statului prin vânzarea a 24 de licenţe de radio eludând plata taxelor aferente.
Numai absenţa unui anunţ oficial din partea PDL face ca lista citată mai sus să nu conţină - deocamdată - şi situaţii similare din principalul partid de guvernământ. Iar indiciile de până acum conduc către un tablou, probabil, la fel de consistent. //
