Cum stam cu Europa

Raluca Alexandrescu 05.05.2006

De același autor

O tara cu moravuri politice greu "predictibile", dar integrabila pana la proba contrarie. Cam asa ar putea suna sinteza, simplificata la maximum, a feluritelor momente "europene" ale Romaniei din ultimele zile. Seria a fost deschisa de raportul intocmit de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi (CRCR) prezentat la Bucuresti pe 18 aprilie. A urmat vizita, pe 21 aprilie, a unei delegatii de europarlamentari in frunte cu crestin-democratul german Hartmut Nassauer. Si a culminat cu dezbaterea in plenul Parlamentului European, pe 26 aprilie, uvertura a discutiilor ce urmeaza sa aiba loc pe 16 mai.

Plenul Parlamentului European a parut pe 26 aprilie mai hotarat sa acorde Romaniei si Bulgariei creditul necesar pentru aderarea in termenele prevazute, adica la 1 ianuarie 2007. Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere, declara la Bruxelles ca Romania a inregistrat "progrese semnificative", si mai vizibile decat cele ale colegei de aderare Bulgaria, care ar mai avea "ambiguitati privind independenta magistratilor" si intarzieri in adoptarea unor atitudini eficiente in combaterea crimei organizate.

Aprecierile mai degraba incurajatoare ale comisarului european nu au exclus insa posibilitatea mentinerii monitorizarii postaderare, pe o perioada de 3 ani, masura preconizata si sustinuta de vicepresedintele Comisiei Europene si comisarul pentru Justitie, Franco Frattini, care declara pe 25 aprilie, cu o zi inaintea dezbaterilor din Parlamentul European, ca monitorizarea postaderare n-ar fi jignitoare: "Cred ca o faza de monitorizare ar fi si in interesul Romaniei si Bulgariei". El a apreciat ca a facut progrese imense, dar ca trebuie sa continue aplicarea reformelor in domeniile-cheie - lupta impotriva coruptiei si independenta magistratilor.

Dezbaterea din Parlamentul European, initiata de presedintele Comisiei de Afaceri Externe din PE, Elmar Brok, ar fi trebuit sa aiba, in viziunea acestuia, rolul de a intari pozitia eurosceptica in cadrul forului european. Cu toate acestea, pozitiile exprimate de europarlamentari au pledat mai degraba pentru mentinerea datei de 1 ianuarie 2007 ca termen pentru integrare.

De altfel, cu o saptamana in urma, o delegatie de sase europarlamentari crestin-democrati, condusi de Hartmut Nassauer, insotit, printre altii, de Markus Ferber - care, in luna decembrie a anului trecut, se declara in favoarea unor masuri aspre de sanctionare a intarzierilor privind aplicarea reformelor in tara noastra - a fost prezenta in Romania. Discutiile purtate cu oficialii romani i-au "inspirat" se pare pe cei mai inversunati aparatori ai clauzei de salvgardare, de vreme ce in declaratiile acordate presei romanesti, Hartmut Nassauer - lider al grupului crestin-democrat german din PE - afirma ca "am inceput sa privim Romania ca viitor partener in Uniunea Europeana si aici este important ce rol va alege sa joace Romania - cel al statelor eurosceptice sau cel al statelor care sustin proiecte precum Constitutia europeana", adaugand ca reformele si spiritul proeuropean al Romaniei "ne determina sa o privim cu simpatie si incredere". Pe de alta parte, Makus Ferber a atras atentia ca, desi reformele recente din Romania sunt imbucuratoare, nu trebuie uitata intarzierea provocata in aplicarea acestora de lipsa unei vointe politice la fel de clare in guvernarile trecute: "Ne-am fi bucurat daca masurile ar fi fost luate mai devreme, pentru ca s-ar fi evitat discutiile defavorabile din ultimul timp".

Astfel ca interventia - prudenta - a comisarului pentru Extindere, Olli Rehn, a avut parte de un public inclinat mai degraba catre varianta optimista a integrarii Romaniei fara intarzieri fata de calendarul initial. Toate grupurile parlamentare s-au pronuntat in favoarea respectarii datei de 1 ianuarie 2007, ceea ce reprezinta, in fapt, o anticipare a pozitiei lor din 16 mai, cu exceptia unei situatii neprevazute, care ar putea aparea in textul Raportului.

in asteptarea aceluiasi raport, trei organizatii nonguvernamentale - Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi (CRCR) dadeau publicitatii pe 18 aprilie un raport in care atrageau atentia asupra principalelor puncte slabe ale procesul de preaderare in Romania: conflictul - deschis - dintre presedintele Traian Basescu si primul ministru Calin Popescu Tariceanu, intensificarea migratiei politice, guvernarea prin ordonante de urgenta si prin asumarea raspunderii, crizele opozitiei, scandalul de la CNSAS. Prezentat la Bucuresti, dar intocmit pentru Comisia Europeana, documentul isi propune sa releve principalele incongruente de ordin politic si institutional, aflate, in opinia autorilor Raportului, la originea intarzierilor, inca semnificative, in consolidarea unor reforme democratice durabile. Cateva sunt sursele de preocupare semnalate de cele trei organizatii, printre ele numarandu-se continuarea reformei in justitie. Alcatuirea unor noi coduri, penal si civil, definirea precisa a statutului procurorilor printr-o noua lege a Ministerului Public, reorganizarea sistemului tribunalelor sunt cateva din punctele mentionate in Raport. Puncte care vin, de altfel, in intampinarea unora dintre pozitiile exprimate de europarlamentari in dezbaterea din plenul PE. Si, ca un corolar, cresterea senzatiei de instabilitate politica; senzatie cultivata in mod special de intensul schimb de replici dintre Palatele Cotroceni si Victoria, marcate de stari de spirit mai degraba decat de alegeri politice coerente. Documentul a fost propus de initiatorii sai ca material suplimentar la Raportul din 16 mai. Ramane de vazut daca acesta din urma rezerva sau nu elemente suplimentare de surpriza.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22