Socialiștii în Europa și la noi

În privința opțiunilor pentru marile familii politice, socialiștii se clasează pe locul al doilea, la distanță mică de popularii europeni.

Alianța Progresistă a socialiștilor și de­mo­craților (S&D) a avut în legislatura 2009-2014 un număr de 195 de membri, fiind a doua grupare, ca număr, în Par­la­men­tul European. Președintele PE, Martin Schulz, a exercitat până în ianuarie 2012 și funcția de lider al grupului so­cialist din Parlament, urmat fiind de austriacul Hannes Swoboda. Grupul So­cia­liștilor este format din parlamentari europeni membri ai partidelor naționale de orientare social-democrată și so­cia­listă, membre ale Partidului Socialiștilor Europeni (PES), condus de bulgarul Ser­ghei Stanișev. Asociată Alianței Pro­gre­siste și PES-ului este și Fundația pentru Studii Europene Progresiste (FEPS), think-tank independent înființat în sco­pul promovării și dezbaterii ideilor so­cial-democrate și progresiste la nivel eu­ropean. În România, formațiunea afiliată socialiștilor europeni este USL.

Numărătoarea inversă până la alegerile europene se apropie de final, iar son­da­je­le și analizele privind participarea cetă­țenilor Uniunii la momentul electoral in­dică o mobilizare mult sub așteptările par­tidelor angrenate în cursă. Pe de o par­te, UE nu a părut, în ultimii ani, ca­pa­bilă să ofere un răspuns coerent și efi­cient în fața dificultăților economice ma­jore ale multora dintre membrii ei. Pe de altă parte, atitudinea prudentă și ușor ti­morată în fața invaziei din Crimeea a in­dicat slăbiciunea unei politici externe uni­tare la nivelul Europei, divizată de in­terese politice și adânci complicități și dependențe economice față de Rusia. Nu există, la ora actuală, semnale destul de puternice pentru a convinge cetățenii ezitanți ai Europei de capacitatea reală a instituțiilor ei în îndeplinirea pro­mi­siu­nilor de campanie. Pe site-ul de cam­pa­nie al PES, temele de politică externă sunt cvasiabsente, iar punctul de vedere al socialiștilor respectă linia prudentă adop­tată și până acum față de Rusia. Astfel, prezent pe 9 mai la Florența, la a do­ua dezbatere a candidaților la funcția de pre­ședinte al Comisiei Europene, Mar­tin Schulz a răspuns la o întrebare le­ga­tă de subiectul Ucraina-Crimeea cu eter­na ver­siune clasic-lemnoasă a di­plo­ma­ției europene neangajate (și pe deplin „ino­cente“) - „poziție fermă, dar în li­mitele cooperării și ale dialogului di­plo­matic“.

Sondajele cele mai recente indică, în acest sens, o creștere a preferințelor alegătorilor pentru curentul eurosceptic. În privința opțiunilor pentru marile fa­mi­lii politice, socialiștii se clasează pe locul al doilea, la distanță mică de popularii europeni. PES a pus în centrul campaniei sale electorale problema locurilor de mun­că pentru tineri într-o Europă de­dicată cetățenilor. Tema e greu de re­gă­sit în campania națională din România: există o evidentă incongruență a cam­pa­niilor electorale la nivelul grupurilor po­litice europene, în raport cu discursul par­tidelor naționale afiliate. Campania ro­mânească a formațiunii afiliate, USL, ne vorbește de „mândria de a fi român“ și de capacitatea candidaților săi de a „apă­ra România“ la Bruxelles, în fața unei agresiuni de origine neclară, provenită apa­rent din interiorul unei conspirații la nivelul instituțiilor comunitare. Pentru USL, votul românilor este unul con­s­pirativ, dat în scopul dejucării unei di­fu­ze coaliții îndreptate împotriva in­te­re­selor românești.

Relația PES cu partidul corespondent din România, USL, are o istorie recentă pre­sărată de episoade intense. Liderii so­cialiștilor europeni au fost puși, chiar și ei, la grea încercare de caracterul im­pre­vizibil și complet lipsit de logică ins­ti­tu­țională comună valorilor euopene ex­hi­bat de președintele PSD, Victor Ponta, și de aliații lui, mai vechi sau mai noi. Pri­mul din această serie se plasează cu aproape doi ani în urmă, la începutul lui iulie 2012. În plină pregătire a re­fe­ren­dumului pentru suspendarea pre­șe­din­telui Băsescu, pe 11 iulie 2012, Martin Schulz l-a convins pe Victor Ponta să renunțe la ideea coborârii pragului de pre­zență la urne necesară validării re­fe­rendumului. După alegerile parlamentare din decembrie 2012 din România, co­la­borarea dintre socialiștii europeni și cei au­tohtoni s-a așezat pe legitimitatea da­tă de scrutin.

Ultima vizită a președintelui PE, Martin Schulz, în România, întregită pe 27 apri­lie și cu ritualul inițiatic al prezenței la An­tena 3 (unde a primit și botezul unei po­lemici cu președintele Traian Bă­ses­cu), nu a limpezit însă deloc apele în sen­sul unei coerențe a discursului socialist european și românesc, lăsând impresia că, pe plan național, PES nu e deranjat de un discurs electoral a cărui tușă de originalitate nu stă în dezbaterea pieței muncii pentru tinerii români, ci în cio­ro­vă­iala nesfârșită cu președintele țării.