“Diavolul” si “Maimuta curentata”

In sporturile dure, in care adversarii se lovesc cu pumnii si picioarele in cap, exista obiceiul ca acestora sa li se atribuie supranume infricosatoare. La noi, in arena politica, e invers: doi titani loco isi lipesc reciproc pe frunte etichetele cele mai derizorii. Doi eroi ai timpului nostru, amandoi cu o mana pe cruce si cu cealalta pe galeata cu laturi. Ca-ntr-un basm cu zmei scapati pe maidan, Vadim Tudor si Gigi Becali se prind de bracinar si se infunda in noroi, intai pana la glezne, apoi pana la mijloc si chiar pana-n gat. Din aceasta pozitie se porcaiesc vitejeste. Vadim Tudor: “N-am ce vorbi cu derbedeul asta. Sa-l ia mama dracului de hot care a vrut sa imi dea un milion de dolari sa-l bag in parlament. Vagabondul dracului!”. Vine randul lui Becali sa-l infunde. Noroiul e acelasi. “Daca ar fi tara toata ca el, am fi o tara de handicapati. El nu e sanatos mintal. Jur pe familia mea ca n-am vrut sa ii dau un milion de dolari sa ma bage in parlament. Omul asta fabuleaza. Traieste cu cainii si pisicile in casa si vorbeste cu ei. E tribunul cainilor si pisicilor.” Conflictul escaladeaza in emisiuni TV succesive. Vadim arunca in calea lui Becali un sondaj in care partidul acestuia nu se vede, e la “si altii”. “In noaptea asta s-a sinucis. Daca avea 2,7%, acum are 0,7%. Omul turbeaza, e bun de dus intr-o camasuta de forta.” Tonul e superior, Vadim refuza sa mai stea de vorba cu “unul care n-are bacul”. Becali vine in episodul urmator cu diploma de absolvire a liceului, spune ca s-a inscris si la facultate. In aceste conditii, Vadim n-are incotro, trece la adresarea directa: “Esti un rahat cu ochi, vagabondule!”. Becali riposteaza, Vadim este “un neispravit, un spagar care cere oamenilor bani sa ii bage in parlament”. Vadim il executa scurt, ca pe stadion: “Tu esti o maimuta curentata”. Becali nu mai are ce discuta, “gata, cand te prind iti rup botul”.
Asa s-a incheiat un dialog politic remarcabil, care incepuse sub alte auspicii. Pana la un punct, liderii PRM si PNG pareau fetele aceleiasi monede tocite. Doar ca Gigi Becali a intrat mai tarziu pe culoarul nationalist, deja ocupat de Vadim Tudor. Poate a sperat ca e loc pentru amandoi, incercand mai degraba sa copieze modelul, decat sa-l atace. A imprumutat retorica patriotarda fara sa se mai incurce in acordul dintre subiect si predicat, ne-a vorbit solemn despre stramosi, Antonescu si Legiune. S-a revendicat de la valorile crestine si chiar a plusat peste dania vadimista de tip “cina crestina” la pungi de plastic, miluindu-i cu case pe sinistratii din Vadu Rosca. Iar cand dogma i s-a parut pusa in pericol de o piesa de teatru, a iesit cu pieptul in calea blasfemiei si a facut-o pe autoare “maimuta”.
Toate aceste tumbe pe scena publica l-au impus ca pe un personaj pitoresc, oierul norocos cu Maybach si club de fotbal, care le zice pe sleau. Sondajele au inceput sa il repereze undeva sub pragul electoral, dar in crestere.
Intre timp, Vadim pierdea o multime de parlamentari, ingroziti ca sunt condamnati la o vesnica opozitie. Intai 5 deputati “sindicalisti”, promovati de BNS pe listele electorale, pe urma alti 8 in gruparea Ciontu, plus dezertori individuali. Aceeasi hemoragie de cadre se inregistra in teritoriu, unde paraseau partidul o serie de primari si consilieri. Ei erau petrecuti cu alai de fostii tovarasi si tavaliti in cerneala oficiosului PRM: nemernici, alcoolici, infractori etc. Corneliu Ciontu, fostul loctiitor al lui Vadim, vorbeste despre un partid in disolutie. Probabil ca Gigi Becali l-a auzit si s-a decis sa ii dea PRM-ului lovitura de gratie. El i-a propus lui Vadim Tudor o alianta. “Voiam sa fac un joc. Ziceam sa ii fur partidul ala al lui, ca acolo sunt si oameni de buna-credinta. Sa merg cu el o vreme, iar dupa aia sa-l dau la o parte.” Becali n-a mai apucat sa isi duca manevra la indeplinire. Vadim l-a mirosit si l-a manjit de sus pana jos: Gigi Tantarul, un mucos venit cu oile in Bucuresti, care se crede Mihai Viteazul. Becali s-a refugiat in registrul exorcist, spre hazul galeriei, numindu-l “diavol”, “necuratul” sau “antihrist”. Dintr-o data s-a luminat. “Dumnezeu mi-a zis: Gigi, du-te si bate-te cu diavolul de Vadim, pentru ca iti minte poporul.” In replica, Vadim a cerut, in revista sa, “moartea banditului Gigi Becali”. Fireste, din punct de vedere politic. Totusi, fotografia acestuia aparea in chenar negru, cu cruciulite in colturi.
In tot circul e si un bine. Fragmentarea electoratului de la periferia spectrului politic ii reduce influenta in viata cetatii. Iar cat timp Vadim si Becali tin culoarul nationalismului ocupat, n-are loc sa vina vreun Le Pen autentic. Sa le multumim, asadar.