Epidemia de prostie

Mai intai sa vedem faptele, apoi cum sunt ele denaturate. Apoi cum sunt exploatate politic, ca sa iasa “un ce profit”. Indignarea nu ne prea ajuta, resemnarea nici atat, intelegerea da. Descifrarea. Randul viitor am putea fi imuni, sau macar sa facem o forma mai usoara. In definitiv, dincolo de pojarul care tine prima pagina, vorbim de o boala a copilariei democratiei. Din pacate, o sa ne ramina niste urme pe obraz.

Dar sa incepem cu faptele. Epidemia de rujeola din acest an era previzibila din 2001, cand un studiu european a aratat ca in Romania se raporteaza ca pe timpul lui Ceausescu. In scripte fusesera vaccinati mai toti copiii expusi, dar in realitate erau imunizati vreo 60%.

Greutatile intampinate in zonele de saracie lucie si in special in comunitatile de romi au facut ca sa nu se respecte protocoalele de imunizare, ori in multe situatii vaccinarile nu s-au facut deloc.

“M-a chemat la vaccinare, dar nu m-am dus pentru ca am auzit ca au murit copii din cauza vaccinului. Alte mame n-au auzit deloc si nu s-au dus.” Iata o declaratie care a facut ocolul presei. Atunci s-a vazut ca multe mame “stramtorate financiar”, ca sa ma exprim politic corect, nu au medic de familie si ca unele n-au nici buletin, oficial nu exista. De asemenea, unii copii erau nedeclarati, iar altii abandonati.

A rezultat un potential exploziv, din acumulari succesive, care a detonat, ca o “bomba murdara”, in 2005. Rezultatul: peste 3.500 de cazuri de pojar, din care zece mortale.

Opozitia a prins ocazia din zbor. PSD si PRM au sarit la beregata noului ministru al Sanatatii, cerandu-i imperativ demisia. Mai ales ca era expus: Eugen Nicolaescu nu e medic, ci economist si, deci, cu atat e mai usor sa convingi opinia publica ca el e de vina, de unde sa stie de epidemie? PSD lasa de inteles ca Nicolaescu e incapabil sa asigure gestionarea curenta, darmite reforma sistemului.

S-a mai adaugat un element: in 2005 au intarziat licitatiile privind achizitionarea vaccinului antirujeolic. Ministrul a acuzat Centrul National pentru Supravegherea Bolilor Transmisibile, care n-a tras semnalul de alarma, si l-a desfiintat. Este incredibil, dar el a aflat de molima din presa. De asemenea, Nicolaescu a acuzat managementul defectuos de la Directia pentru Sanatate Publica, anuntand ca aceasta va fi reorganizata. Dupa care, a mers in fata CSAT si a parlamentului, cu masurile de remediere a situatiei. Mai departe, lucrurile au degenerat, asa cum era de asteptat. Fostul ministru PSD al Sanatatii, Ovidiu Branzan, l-a acuzat ca ar fi dezinformat CSAT-ul, iar motiunea “Rujeola” s-a transformat in circ. Un deputat PSD a legat ciclul epidemiei, o data la opt ani, de intervalele in care PNL si PD s-au aflat la putere.

De partea cealalta, s-a afisat un poster cu fosta sotie a ministrului Branzan din campania pentru suptul la san. “Aceasta campanie arata cum sa sugi frumos, elegant, din banii publici”, a spus un liberal. Victor Ponta (PSD) s-a aratat scarbit, acuzand puterea ca “se foloseste de copii morti in scopuri politice”. Seful grupului liberal, Crin Antonescu, l-a trimis sa tropaie la tineretul social-democrat, unde obisnuieste sa se joace de-a Che Guevara. Opozitia a vazut in ministru “contabilul providential, nascut din spuma marii, ca Afrodita” si care a declansat “epidemia portocalie”. In replica, puterea s-a ridicat in picioare, pastrand un moment de reculegere in memoria victimelor sistemului de sanatate din perioada PSD. In sfarsit, Eugen Nicolaescu a profitat de ultimul cuvant pe care i-l da procedura pentru a afirma ca in parlament bantuie “o epidemie de prostie”.

Motiunea a fost respinsa, insa meciul politic e departe de a se fi incheiat. Miza lui e dincolo de o epidemie mai mult sau mai putin bine gestionata, dar care pana la urma trece. Tinta este ministrul Nicolaescu, respins ca un corp strain.

Este prima data cand un economist e numit in fruntea Ministerului Sanatatii. Boala cronica a sistemului asigurarilor de sanatate este ca spitalele inghit continuu mai multi bani decat au, si de aici o vesnica acumulare de datorii care se cer platite de la buget. Efortul statului e aspirat de spitale ca de o gaura neagra. Acest cerc vicios nu permite deplasarea accentului spre medici de familie si ambulator, ceea ce ar insemna o reala reforma.

Aceasta este ecuatia pe care a fost chemat s-o rezolve economistul Nicolaescu si, din pacate, el nu are la dispozitie un corp de specialisti in management sanitar. Asa cum ministrul Justitiei nu are de unde scoate “manageri de dosar”. Directorii de spital pe care ministrul Nicolaescu ii destituie cate 20 pe zi, pentru ca traiesc pe datorie, seamana izbitor cu procurorii si judecatorii care o resping pe Monica Macovei. In esenta, ei spun acelasi lucru: noi suntem feudalii, legea pamantului si ordinea lucrurilor. Voi sunteti doar niste venetici care pana la urma veti esua. Exemplul “intrusului” de la Justitie arata ca indarjirea calma si sprijinul politic ferm produc pana la urma fisuri in blocul vechi de cincizeci de ani, spoit recent intr-un stil modernist. Nu e nici o epidemie de prostie. Doar o teribila spaima de schimbare. Dupa justitie, al doilea mare domeniu vine la rand...