Politica dupa potop

Aproape ca a curs la fel de multa cerneala cata apa in ultimele evenimente. Criza politica si cea a inundatiilor s-au suprapus, dand nastere unui vacarm in care nu se mai intelege om cu om. Strigatele de disperare ale sinistratilor s-au amestecat cu vocile politicienilor, care se rasteau unii la altii pe tema anticipatelor. Iar televiziunile au impartit ecranul in doua, acreditand ideea a doua Românii: pe stanga curgeau declaratiile politice, pe dreapta apa tulbure. In subtext: “Le-a luat Dumnezeu mintile!” Sau: “Tara arde si conducerea se piaptana”. Impresia e ca politicienii se preocupa de soarta lor, nu a tarii. Imaginea unui biet inecat, cu degetul mijlociu intepenit in sus, a facut ocolul presei ca un semn la adresa puterii.
Nu este asa, dar imaginea conteaza. Puterea comunica putin si slab, iar opozitia profita de inabilitatea acesteia si de apa cazuta din cer. Efectul cumulat va fi vizibil abia in sondajele de opinie la care se lucreaza acum.
Fara indoiala ca barca guvernantilor a luat apa, intrebarea e cata si in ce masura ea poate fi evacuata pana la preconizatele alegeri anticipate.
In mare, lucrurile s-au derulat dupa logica politica, legala si constitutionala, dar care nu este neaparat si a omului de pe strada.
Alianta D.A. (PNL-PD) s-a trezit in situatia in care pachetul de legi ce o defineste, respectiv legile justitiei si proprietatii, si pe care guvernul isi asumase raspunderea, sa fie golit de continut de Curtea Constitutionala, sesizata si dominata de PSD. Ca lucrurile sa fie si mai grave, interventia Curtii compromitea tocmai reforma justitiei, adica exact capitolul pe care avem clauza de amanare in tratatul cu UE. PSD demonstra astfel ca detine inca suficiente parghii pentru a paraliza miscarile puterii exact atunci cand aceasta incepuse sa se miste in directia asteptarilor propriului electorat.
La un asemenea atac politic riposta a fost tot una politica: guvernul si-a anuntat demisia, ca prim pas spre declansarea alegerilor anticipate. Pesedistilor le-a inghetat zambetul pe fata. Daca lucrurile intrau in linie dreapta, in trei luni Alianta liberal-democrata s-ar fi putut consolida la putere pentru inca patru ani.
Dar ce incepe bine continua prost, sau cel putin asa ne spun legile lui Murphy. Presedintele Basescu s-a dovedit neinspirat in incercarea sa de mediere de la Cotroceni. Un gest menit sa arate respectul sau pentru Constitutie si pentru institutia care o vegheaza a indus impresia unei puteri ezitante si i-a legitimat pe judecatorii Curtii Constitutionale, despre care pana atunci se vorbea ca despre dinozaurii epocii Iliescu.
Premierul si-a suspendat demisia, pentru ca negocierile politice initiate la Cotroceni sa nu se desfasoare sub presiune.
A urmat un balet de proceduri parlamentare, menit sa salveze ce se mai putea din legile justitiei si iarasi nu s-a inteles nimic: liberalii si democratii s-au abtinut de la votul pe articolele contestate de Curte, dar au dat totusi votul de ansamblu. Sunt lucruri pe care ziaristii acreditati la Parlament le inteleg, dar pana la opinia publica e cale lunga. Ei i s-a parut ca lucrurile s-au aranjat cumva, din moment ce marea majoritate a parlamentarilor au ridicat in final mana, i-a vazut la televizor, in direct. Pentru ca imediat premierul sa-si declare dezamagirea, sa invoce lipsa unei majoritati reformiste si sa-si reitereze demisia. Ce sa priceapa din toate acestea un om caruia ii ploua in casa? In tot acest timp a continuat sa curga din cer, ridicand numarul sinistratilor cu fiecare zi. La televizor toata tara parea sub ape, in timp ce politicienii se tineau de anticipate. Realitatea e ca inundatiile sunt acum, si autoritatile se misca din ce in ce mai articulat in lupta cu apele, iar anticipatele vor fi la jumatatea lui octombrie, cand probabil nu va mai fi pic de apa. Dar ca sa ai alegeri in octombrie trebuie ca de pe acum sa executi pasii impleticiti pe care parintele Constitutiei, pesedistul Iorgovan, i-a strecurat in legea fundamentala: sa te faci ca faci guvern de doua ori in 60 de zile, dupa care presedintele poate dizolva Parlamentul. Ca sa nu se ajunga acolo, PSD e gata sa devina “constructiv”.
Social-democratii isi ofera serviciile la guvernare fie singuri, fie chiar cu cei pe care tocmai i-au facut cinici. Iresponsabili, criminali. Orice, numai alegeri nu. Mai bine stare de urgenta, autoritati militare, orice poate sa blocheze procesul electoral.
Tocmai de aceea e important sa nu se renunte la proiectul anticipatelor. Cu un guvern interimar credibil, care sa dreaga casele si podurile luate de apa, pregatirile pentru alegeri pot continua in surdina. Iar cu Basescu in cizme si tricou portocaliu, incurajand taranii napastuiti pe limba lor, terenul pierdut poate fi recuperat. Cum stie el sa puna pariu pe-o vaca, ca la anul vom chiui.
Cale de intors nu este. Ne-am facut iluzii, in noiembrie 2004, ca regimul pesedist, cu tot ce a sadit el adanc, rau si ticalosit, va fi inlaturat dintr-o lovitura. Nu-i nimic, va cadea din doua.