Conspirația imposturii

Cum generațiile viitoare de tineri, cărora li se anulează șansele de a frecventa în țară un învățământ de calitate, nu au cum să protesteze eficient acum, conspirația imposturii are practic toate șansele să reușească.

Rodica Culcer 12.04.2016

De același autor

 

Îmi pare rău să-i dezamăgesc pe cei care mai cred în șansele universităților ro­mâ­nești de a produce valori recunoscute și în afara spațiului mioritic, dar, după ul­tima performanță a de­pu­taților, mă tem că ne apro­piem de triumful im­pos­tu­rii și mediocrității asupra exigenței și valorii. Înainte să mă acuzați de patetism, citiți proiectul de lege pen­tru aprobarea OUG 4/2016, adoptat în unanimitate de Camera Deputaților, și ju­decați singuri dacă mai ră­mâne vreo barieră care să oprească devalorizarea învățământului uni­versitar din România.

 

Istoricul acestui proiect de lege de­mon­stre­ază de altfel pe deplin intențiile ini­țiatorilor de a anula orice reformă gene­ratoare de calitate. Totul a început cu pro­iectul propus în februarie de ministrul Edu­cației Adrian Curaj pentru a modifica Le­gea Educaţiei Naţionale (LEN), sub pre­textul necesității creării unui cadru legal pentru a penaliza plagiatul. De fapt, pre­ve­derile necesare existau deja în LEN; lipsea doar ordinul de ministru pe care ar fi tre­buit să-l emită Adrian Curaj. Alertat de pro­testul unui grup de universitari de pres­tigiu din țară și din străinătate, pre­mierul Cioloș transformă proiectul radical al ministrului într-o ordonanță limitată și benignă, OUG 4/2016, de care însă nu era nevoie decât pentru a da posibilitatea par­lamentului să intervină în dispută prin le­gea de adoptare a OUG. Astfel, premierul se spală pe mâini, iar deputații transformă dezbaterea ordonanței în prilej pentru anu­larea acelor prevederi din LEN care deranjau de mult establishmentul uni­ver­sitar ostil reformelor. Fără să clipească, ei adop­tă de fapt proiectul aprig contestat al mi­nistrului Educației, depășind cu non­șa­lanță cadrul OUG 4/2016. Întocmai cum propusese ini­țial Adrian Curaj, par­lamentarii au atribuit ex­clu­siv universităților și Aca­de­miei Române res­pon­sa­bi­li­tatea pentru acordarea și re­tragerea titlului de doc­tor, fără să prevadă eva­lu­area în prealabil a școlilor doc­torale. În consecință, da­că Senatul va aproba pro­iectul votat de deputați, titlul de doctor nu va mai fi acordat conform unei pro­ce­duri unitare, stabilite prin LEN, ci după cum va binevoi fiecare rector în parte, căci reglementarea procedurii de acordare a titlurilor doctorale dispare din lege și, odată cu ea, dispar obligativitatea de a avea cel puțin doi referenți externi și obligativitatea susținerii tezei de doctorat în ședință publică, cu o sesiune de în­trebări și răspunsuri. Rolul CNATDCU de­vine aproape simbolic. Exasperat, Dragoș Ciupariu, fostul coordonator al cercetării științifice în timpul ministeriatului lui Da­niel Funeriu, declară pentru HotNews că acum o teză de doctorat se poate susține și „într-o cabină de budă“, ceea ce – adău­găm noi – poate că nu ar fi ne­po­trivit, de vreme ce multe teze riscă să fie „ire­le­vante și fără valoare“, pentru că dispar principalele mecanisme de asi­gu­rare a ca­li­tății lor științifice. În schimb, a fost legife­ra­tă posibilitatea renunțării de bu­nă voie la titlul de doctor, probabil pen­tru a ajuta personaje ca Victor Ponta și Bogdan Licu să se debaraseze de un titlu uni­versitar ca­re le-a adus grave acuzații de plagiat.

 

Toate prevederile incriminate de univer­sitarii care protestaseră împotriva proiec­tului inițial al ministrului Curaj au fost promovate în parlament de Consiliului Național al Rectorilor. CNR a trimis la con­sultările din parlament doi foști mi­niștri din guvernul Ponta, Sorin Câm­pea­nu și Mihnea Costoiu, precum și, printre alții, pe rectorul Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava, Valentin Popa. Au fost ținuți departe de deliberări rectorii in­comozi, cum ar fi rectorul Universității din București, care a denunțat cu insis­tență plagiatul lui Victor Ponta, cerându-i în scris de două ori ministrului Educației anularea titlului de doctor acordat fostului premier; sau rectorul Universității de Vest, care, de altfel, a criticat ulterior eli­minarea din lege a sancțiunilor aplicate pen­tru încălcarea eticii cercetării știin­ți­fice – pentru că, deși OUG 4/2016 pre­ve­dea doar anularea a două din cele opt sanc­țiuni prevăzute de art. 324 din LEN, deputații au eliminat șase, păstrându-le doar pe cele mai blânde și nesemnificative: avertismentul scris și oprirea accesului la fonduri europene pentru cercetare.

 

Istoria OUG 4/2016 a fost, așadar, o mas­caradă orchestrată de secțiunea învă­ță­mânt a „sistemului ticăloșit“ pentru blo­ca­rea reformelor introduse de Mircea Mi­clea și Daniel Funeriu, care deranjau CNR, și pentru a asigura accesul la doctorat oricărui neavenit din „sistem“. Este greu să nu suspectezi aici o conspirație a es­tablishmentului universitar retrograd și ostil eforturilor de aliniere a universităților românești la standardele internaționale de exigență. La fel de importantă ca pro­te­jarea unor foști și actuali miniștri (Ponta, Oprea, Tobă) de scandalurile de plagiat se dovedește pentru acest establishment, bine reprezentat în parlament și în gu­vern, asigurarea continuității unei caste de universitari care au favorizat până acum impostura și mediocritatea, cu pre­țul calității și competitivității inter­na­țio­nale a învățământului românesc.

 

Nu putem spera că Senatul va respinge acest proiect, având în vedere consensul po­litic de care s-a bucurat la Cameră, sau că președintele Iohannis, care oricum voia să schimbe LEN, din motive pe care nu le-a explicat niciodată prea clar, îl va re­trimite în parlament spre examinare. Cum generațiile viitoare de tineri, cărora li se anulează șansele de a frecventa în țară un în­vățământ de calitate, nu au cum să pro­tes­teze eficient acum, conspirația impos­tu­rii are practic toate șansele să reușească. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22