E.coli și maladiile societății românești

Guvernul tehnocrat se dovedește neputincios în fața unui sistem disfuncțional și incapabil să asigure siguranța sanitară a cetățenilor.

Rodica Culcer 22.03.2016
SHARE 1

 

Citind și recitind cronologia evenimentelor legate de cazurile bebelușilor suferinzi de BDA (boală diareică acută), din care ma­jo­ritatea au fost contaminați cu E.coli, este greu să te hotărăști dacă su­biectul principal e in­com­petența autorităților, ti­că­loșia politicienilor, obrăz­ni­cia unor oameni de afaceri sau capacitatea românilor de a se lăsa manipulați. Toa­te aceste aspecte au fost co­pios puse în evidență de dra­ma unor familii care nu înțeleg nici acum de ce au murit trei copii, iar alții s-au îmbolnăvit grav.

 

Vom începe cu reacția autorităților, care ba­te toate recordurile de ineficiență, ne­gli­jență și, în cazul Spitalului de Pediatrie din Argeș, de impertinență. Nu putem sta­bili dacă incompetența bate indolența sau invers, dar cert este că, deși primul deces al unui copil suferind de BDA a fost în­registrat pe 4 februarie, abia pe 25 fe­brua­rie sunt identificate cauzele îmbolnăvirii, respectiv o tulpină de E.coli (026), de că­tre specialiștii de la Centrul European de Control al Bolilor. În cazul copilului ro­mân din Italia, care s-a îmbolnăvit după ce a consumat brânză de vaci produsă de Lactate Brădet, autoritățile italiene și cele europene nu au avut nevoie decât de trei zile pentru a declanșa o alertă cu privire la contaminarea cu E.coli. Totodată, au­to­ritățile – de la Ministerul Sănătății până la Corpul de control al premierului – nu și-au încheiat anchetele nici până în ziua de astăzi, deci nu au putut stabili res­pon­sa­bilități concrete pentru răspândirea in­fec­țiilor digestive și pentru decesul celor trei copii. În aceste condiții, directorul Spi­talului de Pediatrie Pitești poate să-i dea cu tifla ministrului Sănătății, care îi ce­re demisia pentru că nu ar fi avertizat ime­diat Direcția de Sănătate Publică Ar­geș cu privire la apariția aces­tor infecții, făcând ast­fel imposibilă investigarea cauzelor. Numit prin con­curs, directorul Vasile Stan știe că nu poate fi demis cu ușurință și refuză să de­mi­sioneze, în ciuda protes­telor părinților care recla­mă igiena precară din spi­talul argeșan. Nici șefa DSP Argeș, Sorina Honțaru, nu demisionează și așteaptă să-i ceară mi­nisterul să plece. Dar ministerul nu-i cere nimic, deși ministrul Achimaș-Cadariu de­clarase că DSP Argeș a comunicat defec­tuos cu spitalele. Impresia generală este că atât ministrul Sănătății, cât și pre­mie­rul – în ciuda empatiei cu familiile îndu­rerate - așteaptă ca situația să se rezolve cumva de la sine, pentru că ei nu o pot controla. Guvernul tehnocrat se dovedește neputincios în fața unui sistem disfunc­țional și incapabil să asigure siguranța sanitară a cetățenilor.

 

Investigarea cauzelor infectării cu E.coli devine irelevantă, pentru că ancheta a în­ceput prea târziu: produsele care au pro­dus îmbolnăvirea „nu mai există“, pentru că „s-au consumat“. O spune însuși pre­ședintele Societății Române de Micro­biolo­gie, Alexandru Rafila. Nici ANSVSA nu a putut efectua teste pe produsele lactate fa­bricate înaintea apariției cazurilor de BDA, ci doar pe un lot produs în 22 fe­bruarie, dată ulterioară deceselor, fapt ce a fost speculat de DSP Argeș și de patro­nul fabricii Lactate Brădet din Pitești, unde a fost identificată prezența E.coli. Chiar dacă tulpina descoperită la copiii su­ferinzi diferă de cea găsită la Brădet, ni­meni nu poate garanta că ea nu exista în brânza produsă anterior controlului. În tot cazul, tulpina identificată la Brădet a coincis cu cea izolată la copilul îmbolnăvit în Italia. Este deci incontestabil că Lactate Brădet a produs brânză contaminată, iar șap­te dintre angajații săi s-au dovedit ulte­rior purtători ai bacteriei. Ce să vezi însă? În loc să se concentreze asupra acestei chestiuni, mass-media și autoritățile lo­ca­le din Argeș fac zid în jurul patronului Lac­tate Brădet, Marius Badea, care se vic­ti­mizează constant și penibil de aproape trei săptămâni. Iar ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care a avertizat publicul că brânza produsă de Lactate Brădet este contaminată, este criticat de premierul Cio­loș și linșat de președintele CJ Argeș, de Antena 3, unde se vaită sistematic Ma­rius Badea, de foștii miniștri Varujan Vos­ganian și Mihai Gerea, membri ALDE, și de cetățenii care abia așteaptă să fie m­a­nipulați de Antene și cred că patronul ar­geșan este o victimă a unui complot între guvern și firmele străine, dornice să dis­trugă industria autohtonă. Tema occiden­talilor care ne vor răul, lansată pe vremea lui Ceaușescu, prinde și astăzi. La fel și abe­rația semidocților care dau vina pe vac­cinuri pentru orice problemă de sănătate și care acum au găsit cu cale să incri­mi­neze un vaccin din Kazahstan, deși acesta nu i-a fost administrat niciunuia dintre copiii infectați cu E.coli. Profitând de suc­ce­sul manipulării prin Antene, patronul fir­mei Brădet cere cu neobrăzare sprijin fi­nanciar de la populație în valoare de zece milioane de lei pentru a realiza o nouă fa­brică.

 

Și povestea nu se încheie, pentru că aproa­pe zilnic mai apar copii cu sindrom hemo­litic uremic produs de E.coli 026, nu nu­mai în Argeș, ci și în alte județe. Ceea ce este logic, având în vedere faptul că la noi nu funcționează standardele de igienă ali­mentară din UE, a căror aplicare ar cauza probabil un cutremur în sistem. Abia acum vorbește directorul ANSVSA despre un ordin de ministru prin care se va in­tro­duce controlul pentru E.coli. În ceea ce pri­vește maladiile grave la nivel național, cum ar fi iresponsabilitatea politică, ine­fi­ciența, ignoranța și impertinența, nimeni nu pare să caute remedii eficiente.

Comentarii 1

MIHAI 2 - 03-23-2016

Daca nu ma insel - si nu ma insel - boala asta care ii loveste pe bebelusi se numea in trecut HOLERA. Ipocrizia romaneasca ii impiedica pana si pe cei care critica reactia sistemului medical sa foloseasca termenul conscarat. Nu mai e HOLERA e nustiudesindrom Prima mea intalnire cu HOLERA a fost pe la 7 ani cand am vazut filmul CODIN - o coproductie franco romana , cred ca dupa Panait Istrati. Actiunea se petrecea in timpul unei epidemii , iar cei care se imbolnaveau erau aratati contorsionandu-se si murind negresit. Prin anii 80 o adevarata epidemie de HOLERA a lovit zona Litoralului - ocazie cu care am putut si eu sa cumpar doua bilete in Statiunea Venus . Le-am cumparat de la o doamna care le obtinuse pe sub mana si care apoi s-a speriat si a renunta. Nu a fost cea mai tare performanta a mea - alta data am cumparat biletele la Mamaia ale unui care murise, dar nu de holera. Era greu , tovarasi de prins bilete de 12 zile in sezon ! Nici la Hotelul Orizont din Predeal nu prea aveai acces. Ce vremuri ! Ce-o mai face scaraba aia cu breton tip Mirrelle Matieu de la ONT ul de langa Cinema Luceafarul. Sper s-o fi ajuns holera. Din cate se vede si acum, HOLERA nu este chiar ca in filme. Te loveste o pantecaraie crunta si trebuie sa urmezi un tratament disciplinat , inclusiv cu regim antideshidratare - pentru ca iesi lichid pe toate partile. Actuala epidemie pare a fi o forma benigna - nu am auzit de adulti afectati - dar victimele fiind copii foarte mici este normal sa ne impresioneze. Bine , pe mine m-a impresionata si acea mama poate foarte saraca , poate doar tampa , care daduse unei fetite de 7 luni sa manance traditionalele sarmale. M-a impresionat si marketingul Italiei care a utilizat creativ fenomenul migratiei romanesti in peninsula ca sa monteze un mic scenariu prin care branza amarastenilor sa nu se mai vanda o vreme , pentru a nu concura parmezanul lor. Cu ani in urma Ungaria a profitat la fel de nu stiu ce scurgere de substante toxice in Muresul romanesc pentru a demonstra ca si Tisa a fost crunt otravita. Doar ca au sarit calul si au utilizat ca material demonstrativ niste pesti de 2 metri lungime trasi in barcile politiei . A fost nevoie de interventia celui mai important specialist al lor care a explicat ca in Tisa nu traiesc rechini , pentru ca intreaga caterinca sa inceteze.

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22