De același autor
Citind și recitind cronologia evenimentelor legate de cazurile bebelușilor suferinzi de BDA (boală diareică acută), din care majoritatea au fost contaminați cu E.coli, este greu să te hotărăști dacă subiectul principal e incompetența autorităților, ticăloșia politicienilor, obrăznicia unor oameni de afaceri sau capacitatea românilor de a se lăsa manipulați. Toate aceste aspecte au fost copios puse în evidență de drama unor familii care nu înțeleg nici acum de ce au murit trei copii, iar alții s-au îmbolnăvit grav.
Vom începe cu reacția autorităților, care bate toate recordurile de ineficiență, neglijență și, în cazul Spitalului de Pediatrie din Argeș, de impertinență. Nu putem stabili dacă incompetența bate indolența sau invers, dar cert este că, deși primul deces al unui copil suferind de BDA a fost înregistrat pe 4 februarie, abia pe 25 februarie sunt identificate cauzele îmbolnăvirii, respectiv o tulpină de E.coli (026), de către specialiștii de la Centrul European de Control al Bolilor. În cazul copilului român din Italia, care s-a îmbolnăvit după ce a consumat brânză de vaci produsă de Lactate Brădet, autoritățile italiene și cele europene nu au avut nevoie decât de trei zile pentru a declanșa o alertă cu privire la contaminarea cu E.coli. Totodată, autoritățile – de la Ministerul Sănătății până la Corpul de control al premierului – nu și-au încheiat anchetele nici până în ziua de astăzi, deci nu au putut stabili responsabilități concrete pentru răspândirea infecțiilor digestive și pentru decesul celor trei copii. În aceste condiții, directorul Spitalului de Pediatrie Pitești poate să-i dea cu tifla ministrului Sănătății, care îi cere demisia pentru că nu ar fi avertizat imediat Direcția de Sănătate Publică Argeș cu privire la apariția acestor infecții, făcând astfel imposibilă investigarea cauzelor. Numit prin concurs, directorul Vasile Stan știe că nu poate fi demis cu ușurință și refuză să demisioneze, în ciuda protestelor părinților care reclamă igiena precară din spitalul argeșan. Nici șefa DSP Argeș, Sorina Honțaru, nu demisionează și așteaptă să-i ceară ministerul să plece. Dar ministerul nu-i cere nimic, deși ministrul Achimaș-Cadariu declarase că DSP Argeș a comunicat defectuos cu spitalele. Impresia generală este că atât ministrul Sănătății, cât și premierul – în ciuda empatiei cu familiile îndurerate - așteaptă ca situația să se rezolve cumva de la sine, pentru că ei nu o pot controla. Guvernul tehnocrat se dovedește neputincios în fața unui sistem disfuncțional și incapabil să asigure siguranța sanitară a cetățenilor.
Investigarea cauzelor infectării cu E.coli devine irelevantă, pentru că ancheta a început prea târziu: produsele care au produs îmbolnăvirea „nu mai există“, pentru că „s-au consumat“. O spune însuși președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila. Nici ANSVSA nu a putut efectua teste pe produsele lactate fabricate înaintea apariției cazurilor de BDA, ci doar pe un lot produs în 22 februarie, dată ulterioară deceselor, fapt ce a fost speculat de DSP Argeș și de patronul fabricii Lactate Brădet din Pitești, unde a fost identificată prezența E.coli. Chiar dacă tulpina descoperită la copiii suferinzi diferă de cea găsită la Brădet, nimeni nu poate garanta că ea nu exista în brânza produsă anterior controlului. În tot cazul, tulpina identificată la Brădet a coincis cu cea izolată la copilul îmbolnăvit în Italia. Este deci incontestabil că Lactate Brădet a produs brânză contaminată, iar șapte dintre angajații săi s-au dovedit ulterior purtători ai bacteriei. Ce să vezi însă? În loc să se concentreze asupra acestei chestiuni, mass-media și autoritățile locale din Argeș fac zid în jurul patronului Lactate Brădet, Marius Badea, care se victimizează constant și penibil de aproape trei săptămâni. Iar ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care a avertizat publicul că brânza produsă de Lactate Brădet este contaminată, este criticat de premierul Cioloș și linșat de președintele CJ Argeș, de Antena 3, unde se vaită sistematic Marius Badea, de foștii miniștri Varujan Vosganian și Mihai Gerea, membri ALDE, și de cetățenii care abia așteaptă să fie manipulați de Antene și cred că patronul argeșan este o victimă a unui complot între guvern și firmele străine, dornice să distrugă industria autohtonă. Tema occidentalilor care ne vor răul, lansată pe vremea lui Ceaușescu, prinde și astăzi. La fel și aberația semidocților care dau vina pe vaccinuri pentru orice problemă de sănătate și care acum au găsit cu cale să incrimineze un vaccin din Kazahstan, deși acesta nu i-a fost administrat niciunuia dintre copiii infectați cu E.coli. Profitând de succesul manipulării prin Antene, patronul firmei Brădet cere cu neobrăzare sprijin financiar de la populație în valoare de zece milioane de lei pentru a realiza o nouă fabrică.
Și povestea nu se încheie, pentru că aproape zilnic mai apar copii cu sindrom hemolitic uremic produs de E.coli 026, nu numai în Argeș, ci și în alte județe. Ceea ce este logic, având în vedere faptul că la noi nu funcționează standardele de igienă alimentară din UE, a căror aplicare ar cauza probabil un cutremur în sistem. Abia acum vorbește directorul ANSVSA despre un ordin de ministru prin care se va introduce controlul pentru E.coli. În ceea ce privește maladiile grave la nivel național, cum ar fi iresponsabilitatea politică, ineficiența, ignoranța și impertinența, nimeni nu pare să caute remedii eficiente.










![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/11/Lukoil.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2016/06/justitie-1.jpg)
Comentarii 1
MIHAI 2 - 03-23-2016
Daca nu ma insel - si nu ma insel - boala asta care ii loveste pe bebelusi se numea in trecut HOLERA. Ipocrizia romaneasca ii impiedica pana si pe cei care critica reactia sistemului medical sa foloseasca termenul conscarat. Nu mai e HOLERA e nustiudesindrom Prima mea intalnire cu HOLERA a fost pe la 7 ani cand am vazut filmul CODIN - o coproductie franco romana , cred ca dupa Panait Istrati. Actiunea se petrecea in timpul unei epidemii , iar cei care se imbolnaveau erau aratati contorsionandu-se si murind negresit. Prin anii 80 o adevarata epidemie de HOLERA a lovit zona Litoralului - ocazie cu care am putut si eu sa cumpar doua bilete in Statiunea Venus . Le-am cumparat de la o doamna care le obtinuse pe sub mana si care apoi s-a speriat si a renunta. Nu a fost cea mai tare performanta a mea - alta data am cumparat biletele la Mamaia ale unui care murise, dar nu de holera. Era greu , tovarasi de prins bilete de 12 zile in sezon ! Nici la Hotelul Orizont din Predeal nu prea aveai acces. Ce vremuri ! Ce-o mai face scaraba aia cu breton tip Mirrelle Matieu de la ONT ul de langa Cinema Luceafarul. Sper s-o fi ajuns holera. Din cate se vede si acum, HOLERA nu este chiar ca in filme. Te loveste o pantecaraie crunta si trebuie sa urmezi un tratament disciplinat , inclusiv cu regim antideshidratare - pentru ca iesi lichid pe toate partile. Actuala epidemie pare a fi o forma benigna - nu am auzit de adulti afectati - dar victimele fiind copii foarte mici este normal sa ne impresioneze. Bine , pe mine m-a impresionata si acea mama poate foarte saraca , poate doar tampa , care daduse unei fetite de 7 luni sa manance traditionalele sarmale. M-a impresionat si marketingul Italiei care a utilizat creativ fenomenul migratiei romanesti in peninsula ca sa monteze un mic scenariu prin care branza amarastenilor sa nu se mai vanda o vreme , pentru a nu concura parmezanul lor. Cu ani in urma Ungaria a profitat la fel de nu stiu ce scurgere de substante toxice in Muresul romanesc pentru a demonstra ca si Tisa a fost crunt otravita. Doar ca au sarit calul si au utilizat ca material demonstrativ niste pesti de 2 metri lungime trasi in barcile politiei . A fost nevoie de interventia celui mai important specialist al lor care a explicat ca in Tisa nu traiesc rechini , pentru ca intreaga caterinca sa inceteze.
Răspunde