Și lașitatea ucide

Deși mai puțin spectaculos, cu efecte mai greu de cuantificat, scandalul dezinfectanților di­lu­ați de la Hexi Pharma ar trebui să pro­voa­ce re­acții la fel de puternice ca și tragedia de la Colectiv. Din păcate, exact ca tragedia de la Colectiv, el are drept efect o retragere tac­tică a sistemului, menită să-l apere de schimbări ra­di­cale. Deși Guvernul Cioloș n-a fost adus pentru a demonta un sis­tem în care „corupția uci­de“, ci doar pentru a anes­te­zia opi­nia publică și a salva sis­te­mul, cu PSD cu tot, până la ale­geri, planul inițial se do­ve­deș­te tot mai greu de pus în aplicare, pen­tru că ta­rele sistemului ies la iveală în mod dramatic.

Liniștea premierului care își propunea doar programe populiste vagi, de tip programul an­tisărăcie și „comisia de tăiat hârtii“ (a mai au­zit cineva de ele?), a fost tulburată la în­ce­putul anului de cazul copiilor contaminați cu E.coli, din care trei au decedat. Premierul a con­solat familiile îndurerate, a promis an­chete și măsuri, iar ulterior, împreună cu fos­tul ministru al Sănătății, a mușamalizat scan­da­lul, drept care în sistem nu s-a schimbat nimic, în afară de șeful ANSVSA. Și așa ar fi ră­mas totul, dacă nu izbucnea scandalul de­zin­fectanților diluați, care a scos la iveală o caracatiță cât se poate de concretă a co­rup­ției, care, cu adevărat, ucide, prin cele mai banale și prozaice metode: licitații trucate, con­troale inexistente, pro­du­se sub standard, înaltă pro­tecție pentru firmele și or­ga­nele de control vinovate. Fap­tele erau atât de scandaloase, încât oamenii au început să iasă în stradă, protestând în fața Ministerului Sănătății. Cum puterea se teme de manifestații ca necuratul de tămâie, premierul și pre­șe­dintele s-au alarmat și au in­trat în acțiune. După demisia ministrului Achi­maș-Cadariu, apărător fanatic al sistemului sanitar deficitar, premierul Cioloș, împins de la spate de președintele Iohannis, cel cu po­pu­laritatea în cădere liberă, a preluat interimatul de 45 de zile la conducerea MS. Cine a crezut însă că premierul își va sufleca mânecile și va iniția reformarea din temelii a unui sistem de care depinde sănătatea populației s-a do­ve­dit, din nou, naiv sau visător.

Desigur, premierul n-a stat cu mâinile în sân, ci s-a apucat rapid de treabă, dar nu pentru a schimba sistemul, ci doar pentru a-i aplica niște corecții care să rezolve, pe cât se poate fără traume, problema achiziției de biocide. A pornit de la reactualizarea unui ordin al MS din 1982, a retras toate produsele ne­con­for­me din spitale, provocând anularea operațiilor care nu aveau caracter de urgență, și a anunțat că săptămâna aceasta vor apărea noi­le norme pentru achiziția biocidelor și rezul­ta­tele unui audit al contractelor realizate până acum în domeniu. Totodată, firmelor producă­toare li se va cere un al doilea certificat de analiză de la un alt laborator acreditat. Mai in­teresant este faptul că vor fi modificate con­tractele de management pentru directorii spi­ta­lelor, astfel încât aceștia să informeze co­rect autoritățile cu privire la infecțiile noso­comiale, iar epidemiologii vor avea un grad mai mare de autonomie. Măsuri corecte și bi­ne­venite, desigur, dar limitate la problema de­zinfectanților și a infecțiilor nosocomiale, care lasă nerezolvate toate celelalte probleme ale sistemului și nu deranjează decât marginal cas­ta baronilor din sănătate, adică a șefilor de clinici și din UMF, nu schimbă regulile jo­cu­lui în numirea managerilor, nu introduce o competiție reală și nici nu se atinge de pro­blema nevralgică a finanțării sistemului. La un audit al sistemului sanitar în ansamblu nu pare să se fi gândit nimeni, niciun expert stră­in nu a fost invitat și nu a fost creat nici mă­car un grup de lucru pentru elaborarea unui pro­iect de reformă.

Drept dovadă că sistemul are și alte boli in­terne, ca un făcut, săptămâna trecută au apă­rut două noi cazuri de copii suferind de sin­dro­mul hemolitic uremic (SHU), provocat de E.coli. Împinsă sub preș, problema nerezolvată din iarnă se întoarce și demască lașitatea gu­vernanților. ANSVSA s-a trezit din letargie și a anunțat ample controale menite să sta­bi­leas­că gradul de contaminare cu E.coli a pro­du­selor lactate și a cărnii – controale ce ar fi trebuit efectuate imediat după izbucnirea scandalului precedent, al copiilor suferinzi de SHU. Tot atunci ar fi trebuit schimbate nor­me­le privind standardele alimentare și testarea personalului care lucrează în industria ali­men­tară, după ce s-a constatat că unii angajați erau ei înșiși contaminați cu E.coli. Câți copii tre­bu­ie să se îmbolnăvească pentru ca pre­mie­rul să înțeleagă gravitatea situației din sănătate?

În privința Hexi Pharma, ancheta Par­chetului pare să fi primit un nou suflu după instalarea noului procuror general. Procurorii au cerut ins­tanței suspendarea dizolvării sau lichidării  firmei, cum ceruse firma pe 10 mai, în­cer­când să scape de responsabilitate și să blo­cheze recuperarea unui eventual prejudiciu. Evident, Hexi Pharma a crezut că poate rezolva pro­blema prezentând public scuze și închizând fabrica. În mod normal, magistrații nu ar tre­bui să permită succesul acestei strategii. Ei au însă doar datoria de a stabili și pedepsi fap­tele penale care au generat recentul scandal. Reforma sistemului cade în sarcina guver­nan­ților, fiind un act de voință politică. Din pă­cate însă, România nu are încă oameni politici dispuși să-și asume o asemenea res­pon­sa­bi­litate. Riscăm așadar să aflăm, dacă nu am în­țeles deja, că și lașitatea ucide.