De același autor
“Miercurea neagra” a fost numita ziua in care Hamas-ul a castigat alegerile. Initial, statul Israel a ramas in expectativa fata de situatia nou creata in teritoriile palestiniene. In ce fel si-a precizat Israelul pozitia? Foarte repede dupa acele alegeri, Israelul s-a pronuntat. Trebuie precizate insa cateva lucruri: noi, ca si comunitatea internationala, am avut de la inceput rezerve fata de participarea Hamasului la alegeri. Mahmoud Abbas, ca presedinte al Autoritatii Palestiniene, a dorit ca intai sa aiba loc alegeri, luandu-si obligatia ca, dupa scrutin, sa dezarmeze gruparile teroriste, desi Mahmoud Abbas avea toata legitimitatea, ca presedinte ales, sa faca acest lucru si inainte. Totusi, el a dorit mai intai alegerile. Ce s-a intamplat? Au fost cu siguranta alegeri democratice, dar aceste alegeri au adus la putere o grupare terorista recunoscuta si care se afla ca atare atat pe listele UE, cat si pe listele americane. Cu alte cuvinte, participarea la un exercitiu democratic cum sunt alegerile a unei grupari teroriste ca Hamas reprezinta o problema, o problema de legitimitate. Exact. Faptul ca alegerile au fost democratice nu acorda acum legitimitate unei grupari teroriste, punct de vedere exprimat foarte clar de comunitatea internationala, nu numai de Israel. Pentru a fi recunoscut, pentru a primi o legitimitate internationala pe care o cauta, Hamas trebuie sa inceteze sa mai fie o organizatie terorista. Deci cerintele sunt foarte clare: Hamas trebuie sa renunte la terorism, la violenta si sa recunoasca Israelul. Statutul dupa care opereaza Hamas consemneaza foarte explicit faptul ca nu recunoaste statul Israel. O situatie similara a existat si cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Statul Israel a inceput discutiile cu OEP numai dupa ce aceasta a recunoscut statul Israel, schimband in statutul ei acele paragrafe care nu erau compatibile cu recunoasterea Israelului. Deci lucrurile sunt foarte clare: nu se poate ca cineva sa vina sa ceara din partea comunitatii internationale legitimitate cand el nu recunoaste o tara membra a comunitatii internationale, si anume Israel. Cred ca nici un stat n-ar accepta o asemenea situatie. Faptul a fost recunoscut si de Cvartet, adica, Statele Unite, Uniunea Europeana, Organizatia Natiunilor Unite si Rusia. Deci, i se cere gruparii Hamas recunoasterea Israelului, recunoasterea acordurilor semnate de OEP in numele Autoritatii Palestiniene, inclusiv Foaia de parcurs. Ce valabilitate mai are sau cum va mai fi urmata Foaia de parcurs, in conditiile nou create? Daca Hamas nu devine altceva decat este astazi, nu putem vorbi despre Foaia de parcurs. In Foaia de parcurs este consemnat foarte clar faptul ca partea palestiniana trebuie sa dezarmeze organizatiile teroriste. Este momentul ca gruparea Hamas sa fie dezarmata. Altfel nu avem ce si cu cine discuta, nu avem un partener. Nu vom putea purta discutii cu un guvern palestinian care sa fie compus din membrii Hamas, atat timp cat aceasta formatiune ramane ce este astazi, si anume o organizatie terorista. Cum apreciati reactiile comunitatii internationale? Am primit cu satisfactie faptul ca intreaga comunitate internationala a reactionat rapid si fara echivoc. Ramane insa o provocare pentru comunitatea internationala sa se mentina ferma pe aceasta pozitie si sa nu ajunga la cedari lente, fiindca, inca o data precizez, nu se poate accepta o asemenea situatie decat cand Hamas renunta la arme si renunta la ideologia conform careia nu recunoaste Israelul. Speram ca acest lucru sa fie intr-adevar inteles si sa nu asistam la initiative prin care sa fie abandonata aceasta pozitie ferma fata de Hamas. Este nevoie sa fie mentinute si aparate o serie de principii importante, de la care comunitatea internationala nu trebuie sa se abata, si, pe de alta parte, o organizatie ca Hamas, daca doreste legitimitate internationala, nu poate ramane pe pozitii si cu o ideologie extremista si terorista. O organizatie terorista nu poate fi partener de discutie Cum vedeti relatia dintre retragerea din Gaza si ce se petrece acum in teritoriile palestiniene? Retragerea din Fasia Gaza, dezangajarea, cum spunem noi, s-a petrecut intr-un moment cand noi am considerat ca nu avem un partener pentru dialog din partea palestiniana. Trebuie subliniat faptul ca dezangajarea a fost o decizie strict israeliana, fara presiuni din afara. Premierul Sharon a ajuns la concluzia ca un pas ca acesta reprezinta un lucru pozitiv pentru Israel si ca va fi receptat ca un pas de buna-credinta, reprezentand aspiratia noastra de a ajunge la o intelegere. Dupa dezangajarea din Gaza, ideea era sa revenim la Foaia de parcurs. Era de asteptat ca si Autoritatea Palestiniana sa inceapa sa se ocupe exact de problema asta, de dezarmarea gruparilor teroriste din partea palestiniana. Din pacate, n-am vazut ca se intampla acest lucru. Noi tot spunem - si sunt convinsa ca si guvernul nou, rezultat din apropiatele alegeri, o sa sustina acelasi lucru - ca, in mod ideal, Israelul nu ar dori sa faca niste pasi unilaterali, ci ar dori sa aiba un partener de discutie. Insa partenerul nu poate sa fie o organizatie terorista, care nu recunoaste dreptul nostru de a fi in zona, ca stat evreiesc. Aveti o evaluare a circumstantelor in care Hamas a ajuns la putere? Nu pot sa intru in motivele care au determinat alegerea palestinienilor. Vreau numai sa spun ca palestinienii au stiut pe cine aleg si ca astazi ne aflam in fata unei situatii care trebuie rezolvata si, prin urmare, nu are nici o importanta de ce palestinienii au procedat asa si nu altfel. Asta este situatia si trebuie sa ne confruntam cu rezultatele, care au implicatii nu numai pentru Israel, ci pentru toata zona Orientului Mijlociu sau Apropiat si chiar pentru toata lumea. Fiindca ajungem la o situatie in care islamul fundamentalist, fie el sunit sau siit, se raspandeste in zona, promovand ideologii care nu sunt deloc compatibile cu ideea de societati daca nu democratice, cel putin mai moderate, mai deschise, mai tolerante. Care este situatia de acum, dupa ce parlamentul palestinian, dominat de Hamas, l-a desemnat premier pe moderatul Ismail Haniyeh? In acest moment, urmarim foarte indeaproape evolutiile in Autoritate, adica numirea guvernului, fapt care depinde si de Mahmoud Abbas. Guvernul israelian apreciaza ca noul parlament palestinian contine elemente teroriste si, prin urmare, Israelul va reduce la minimum legaturile cu Autoritatea Palestiniana. Printre altele, s-a decis ca, pentru moment, guvernul israelian sa nu transfere bani autoritatilor palestiniene, intrucat acestia vor ajunge, desigur, in mainile Hamas. In functie de desfasurarea evenimentelor, se vor lua pe parcurs si alte masuri. O sa avem multa grija ca ele sa ajunga numai pentru motive umanitare, numai la organizatii gen Crucea Rosie s.a., ca sa fim siguri ca populatia nu este afectata. Aceeasi a fost si pozitia comunitatii internationale. Este foarte important ca si comunitatea internationala sa fie ferma pe aceasta pozitie si pe mai departe. Putem vorbi la ora actuala de un armistitiu intre gruparile din teritoriile palestiniene? Nu, nu putem vorbi de un armistitiu. Situatia este foarte complexa. Mahmud Abbas a ajuns la niste intelegeri cu gruparea Hamas si cu Jihadul islamic inainte cu aproape un an, cu ajutorul sau medierea Egiptului, intelegeri in care Hamas a declarat ca este gata de ceea ce ei numesc hudna. Hudna este un termen religios care provine de la inceputurile islamului si care se refera la o anumita petrecere din timpul profetului Mahomed, avand o conotatie in jihad, in “lupta sfanta” contra necredinciosilor. Hudna reprezinta un fel de armistitiu care - conform Coranului - a fost incheiat intre Mahomed si tribul Koreish pentru 10 ani, numai ca, in momentul in care Mahomed s-a simtit puternic, el a rupt aceasta intelegere si a inceput lupta omorandu-i pe cei din tribul Koreish, deci, a continuat jihadul. Asadar, hudna semnifica o intelegere facuta de partea musulmana pentru un timp limitat, dar care, in momentul cand partea musulmana se simte destul de puternica, o poate rupe, lucru perfect admisibil din punctul lor de vedere religios si moral. Cu alte cuvinte, credeti ca nu intamplator este utilizat acest termen de hudna. Sigur ca nu intamplator, fiindca trebuie subliniat ca Hamas este o organizatie cu o ideologie islamica fundamentalista, care isi are radacinile in Fratii Musulmani, o ideologie musulmana sunita, care plaseaza in centru Coranul si legea musulmana. Este o ideologie care face diferenta intre musulmani si nemusulmani, iar Hamas vede Israelul prin aceasta prisma religioasa. De aici si terminologia religioasa in acest caz, pentru ca, de altfel, exista in lexicul arab un termen pentru “armistitiu”. Nu se utilizeaza cuvantul hudna. Iranul nuclear - un cosmar pentru toata lumea Cum priviti evolutia Iranului? Este o chestiune care, dupa parerea noastra, depaseste cu mult problema stricta Israel-Iran. Cred ca este fara precedent ca un stat, un membru al comunitatii internationale, sa fie amenintat de un alt membru al comunitatii internationale, pretinzand ca acest stat nu are dreptul de a exista. De altfel, am vazut venite din partea presedintelui iranian atacuri foarte vehemente, dure, primitive la adresa evreilor, negarea Holocaustului. El sustine ca trebuie sa se faca in Iran o intalnire, o conferinta pentru a arata ca nu ar fi existat un Holocaust. Sunt atitudini de neinteles si de neconceput. Aceste fapte, dublate de o dorinta foarte clara de a ajunge la puterea nucleara, cu serioase indicii ca acest program nu este un program pasnic, ci unul militar, sunt de natura sa ingrijoreze pe toata lumea. Inca o data trebuie sa spun ca, intr-adevar, comunitatea internationala reactioneaza. Speranta este sa continue sa reactioneze eficient, asigurandu-se ca Iranul n-o sa mearga mai departe, pentru ca un Iran cu arma nucleara cred ca este un cosmar pentru toata lumea, nu numai pentru Israel. Cum comentati relatia dintre Hamas si Moscova? Noi speram foarte mult ca Moscova, facand parte din Cvartet, sa nu fie acea parte care sa cedeze de la principiile stabilite. Sunt niste cerinte care trebuie prezentate ca atare Hamasului. Noi speram foarte mult ca nu Moscova sa fie cea care cedeaza de la principiile foarte clare ale comunitatii internationale. Sistemul politic din Israel este matur Israelul a receptat puternic boala lui Sharon. Sigur ca boala lui Sharon a afectat toata populatia din Israel, iar simpatia fata de acest premier s-a manifestat in saptamanile care au trecut. Totusi, sistemul politic din Israel este un sistem matur si, cu toata durerea fata de premierul Sharon, el merge inainte. Campania electorala pentru alegerile de pe 28 martie continua cu toata forta. Indiferent de criza creata, cred ca toate partidele politice pot face dovada maturitatii, manifestand intelegere si responsabilitate. Sigur, sunt batalii mari intre partide, fiecare spera sa castige aceste alegeri, insa sunt convinsa ca alegerile vor trece, reconfirmand ca sistemul politic este absolut solid. Situatia este atat de complexa in regiune, iar Israelul incearca sa fie foarte responsabil si foarte corect cu tot ce se intampla in Orientul Mijlociu. Olmert si Tzipi Livni s-au exprimat in cateva randuri referitor la faptul ca noi am dori sa convenim niste granite finale, ajungand la o solutie cu partea palestiniana. Este clar ca aceasta solutie se va referi la doua state, statul Israel, statul evreiesc, si un stat palestinian. Presupun ca viitorul guvern va dori sa ajunga la o intelegere in ceea ce priveste granitele cu palestinienii, iar israelienilor le este clar ca, pentru a conveni asupra unor granite intre cele doua state, nu o sa putem retine toate teritoriile de acum. Este o continuare a politicii lui Sharon? Intr-un anumit fel, cred ca este o continuare a gandirii lui Sharon ca trebuie ajuns la niste granite. Insa e foarte greu de spus daca Sharon s-ar fi manifestat exact in acest mod, fiindca Sharon niciodata n-a precizat in mod foarte clar care erau planurile lui mai departe. Totusi, el este cel care a facut pasul istoric. Absolut. Iar faptul ca si Olmert, si Tzipi Livni erau foarte apropiati de Sharon ar presupune ca ei continua mai mult sau mai putin linia lui. Cel putin pentru moment. Sigur, nu putem sti ce fel de guvern va fi dupa alegeri si nu stim exact politica pe care o va impune. Insa presupun ca si guvernul urmator va avea ca obiectiv de a ajunge la o anumita intelegere. Situatia creata acum insa face lucrurile mult mai grele, fiindca lipseste interlocutorul. In situatia in care Hamas va compune guvernul palestinian viitor, acesta nu va putea fi un interlocutor pentru Israel. Exista o intentie a Israelului de a se apropia mai mult de NATO? De la sfarsitul anului 1994 Israel face parte dintr-un grup de dialog mediteranean cu NATO. Dupa summit-ul de la Istanbul, de acum doi ani, s-a decis ca dialogul cu tarile mediteraneene sa fie intensificat si, ca urmare, anul trecut, in 2005, a fost prima intalnire intre ministrii de Externe ai tarilor NATO cu ministrii de Externe ai tarilor Dialogului mediteranean, iar inainte cu o saptamana sau doua a fost intalnirea in Italia a ministrilor Apararii ai tarilor NATO plus tarile mediteraneene. Sigur ca in acest moment dialogul a ajuns intr-un alt punct, NATO asteapta niste idei din partea tarilor mediteraneene referitor la modul in care s-ar putea intensifica acest dialog. Si Israel a propus niste idei care, pentru moment, nu au fost facute publice, fiindca reprezinta chestiuni de natura interna intre tarile Dialogului mediteranean si NATO, insa intentia este, intr-adevar, de a dezvolta aceste relatii. Interviu realizat de Rodica Palade
