Omul nu e stapanul naturii

Inundatiile din Romania sunt rezultatul unor schimbari climatice?
Daca privim fenomenul individual nu putem face o astfel de afirmatie. Dar daca privim fundalul statistic al ultimelor decenii, adica frecventa aparitiei unor astfel de fenomene, atunci putem face legatura intre inundatii si schimbari climatice. Ratiunile teoretice, cat si datele de observatie ne arata ca inundatiile, ca fenomene extreme, si-au marit frecventa de aparitie.
Incalzirea globala despre care se tot vorbeste genereaza fenomenul inundatiilor?
In cazul schimbarilor climatice exista factori naturali si factori antropici. Factorii naturali care determina schimbarea climei sunt de natura astronomica, si anume: miscari ale pamantului, inclinarea axei sale. Toate acestea pot determina schimbari ale climei pentru ca se modifica energia primita de la soare. De asemenea sunt schimbari datorate fenomenelor geologice care au ca efect modificarea distributiei ocean - continent.
O anumita distributie determina un anumit transfer de energie in sistem si un anumit regim climatic. In istoria de 4 miliarde de ani a Pamantului au existat perioade cand vulcanismul a fost foarte accentuat, producand anumite modificari climatice datorita pulberilor aruncate in stratosfera si gazelor cu efect de sera aruncate de vulcani.
Cel mai important factor antropic este cel al cresterii gazelor cu efect de sera ca urmare a activitatilor umane. Acestea cresc concentratiile gazelor. In mod natural exista un efect de sera benefic care face ca planeta noastra sa fie gazda vietii. Un astfel de efect natural creste temperatura cu 33 Celsius. Daca n-am avea in atmosfera o concentratie normala de gaze cu efect de sera, la suprafata terestra ar fi o temperatura medie globala de -19 Celsius, nu de +14, cum e acum. Crescand concentratiile gazelor, efectele de sera se intensifica iar transportul de energie si umiditate in sistem se perturbeaza, determinand fenomene extreme. Exista si schimbari climatice datorate modificarilor in folosinta solului. Vorbesc de modificari pe spatii extinse, de exemplu defrisarile masive din Amazon. Defrisarile de la noi potenteaza si ele in mod local efectele globale.
Ce anume e de vina pentru inundatiile din Romania?
In primul rand omul, care a ajuns un fel de ucenic-vrajitor. Efectele inundatiilor ar fi fost diminuate daca pe plan local s-ar fi realizat o dezvoltare socio-economica durabila, nu haotica, asa cum e acum. Ma refer in mod expres la defrisarile locale pe pantele acelea care au lasat loc liber torentilor. Cantitatile care au cazut anul acesta au fost foarte mari din punct de vedere climatologic. Efectele inundatiilor ar fi putut fi diminuate daca ar fi existat planuri coerente de dezvoltare regionale, daca ar fi existat impaduriri pe versantii cu risc de formare de torenti. Ar fi fost diminuate daca lucrarile hidrotehnice ar fi fost intretinute, extinse.
Sunt lucruri la care trebuie sa ne adaptam si e greu sa le minimizam efectele. E important ceea ce poate face fiecare pe bucatica lui.
Este adevarat ca UE ar fi avertizat Romania acum doi ani asupra producerii unor astfel de inundatii. De ce nu a reactionat nimeni?
E mult spus “ar fi avertizat”. De fapt comunitatea stiintifica a avertizat nu de doi ani, ci de aproape un deceniu. Cu putin inainte de ’90 s-a infiintat Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice. Primul raport a aparut in ’90 sau ’91, al doilea in ’95, al treilea in 2001 si al patrulea urmeaza sa se publice in 2007. Comisia aceasta se afla sub umbrela ONU si a Organizatiei Mondiale a Meteorologiei.
A fost atentionata Romania prin aceste rapoarte?
Comunitatea stiintifica a tras un semnal de alarma pentru toti locuitorii Pamantului. Se stia din ultimul raport al Comisiei ca temperatura medie globala va creste cu valori cuprinse intre 1,2 si 5,8 Celsius pana la sfarsitul secolului XXI. Precipitatiile vor creste si ele global, precum si incidenta fenomenelor extreme, dar cu diferentieri foarte mari la nivel regional. Lucrurile se cerceteaza acum, nu e o problema definitiv incheiata. Se stiu clar cateva coordonate, dar studiile se concentreaza acum foarte mult asupra aspectelor regionale.
S-a vorbit de faptul ca structura hidrografica a Romaniei potenteaza acest tip de cataclisme. Cum sta Romania cu sistemul hidrografic? Bazinele hidrologice sunt proaste?
Am inteles de la colegii mei ca nu a existat un plan si o conceptie coerente in ultimii 15 ani pentru a asigura minimizarea riscurilor inundatiilor. Se pot face foarte multe pentru a diminua efectele inundatiilor prin constructii hidrografice care prevad indiguiri, canale special amenajate astfel incat sa preia o parte din apa care se scurge. E important sa nu se despadureasca tocmai acele versante pe unde probabilitatea de a se forma torenti e mare. Sistematizarea localitatilor unde oamenii isi construiesc casele are mare importanta. Construirea de case in regiuni inundabile, dezvoltarea asta haotica are un pret pe care il platim continuu. Se pare ca nu a existat pana acum o strategie coerenta. Am inteles ca in prezent se lucreaza la o strategie. Dar faptul ca 15 ani nu s-a facut nimic in acest sens are rezultate catastrofale acum.
La ce sa ne asteptam in urmatorii ani?
E vorba de o crestere la nivel global a fenomenelor extreme. Deci trebuie sa ne asteptam si la inundatii.
Studiile regionale sunt foarte importante. Pentru a proiecta semnalele schimbarii climatice la nivel regional dispunem de nivele numerice foarte sofisticate. Noi traim in laboratorul in care studiem si nu putem face experimente unde traim. De aceea folosim simularile numerice. Acestea ne ajuta sa regionalizam. Studiul datelor de observatie ne ajuta sa cercetam configuratiile la scara locala si regionala.
Semnele schimbarilor climatice se vad, se disting foarte clar la nivel global din punctul de vedere al raportului semnal-zgomot. Problema este cum reusim sa evaluam ce se intampla la nivel regional. In cazul Romaniei este o problema complexa pentru ca avem un relief, un sistem hidrologic complexe cu Dunarea, Delta. Toate acestea cresc gradul de dificultate al proiectiei semnalului global la nivel regional si local. Se poate spune ca va creste frecventa fenomenelor extreme, nu numai in Romania, ci oriunde.
Deci va fi mai rau. Tot mai rau.
Ca om de stiinta n-as folosi rau si bine. As spune ca e o problema de adaptare. Specia umana a facut fata mai multor provocari, unele chiar climatice si s-a adaptat. A facut salturi evolutive. Se pare ca si noi trebuie sa ne adaptam. Cat de bine ne vom adapta va conta in evolutia noastra ca specie chiar. Bineinteles ca procesul de adaptare inseamna pe de o parte ca fiecare persoana sa constientizeze astfel de probleme. Dar nimeni nu simte pe pielea lui o temperatura medie globala, ci simte fluctuatiile regionale. Comunitatile locale trebuie sa fie atente cu mediul. Omul nu e stapanul naturii cum ne-au invatat ideologii de pe lumea cealalta. Omul face si el parte din natura. La nivel national e nevoie de programe si strategii foarte coerente. Intelegeri globale precum Protocolul de la Kyoto sunt vitale. Pana a ajunge la planul general al Protocolului trebuie sa trecem toate aceste etape si sa constientizam problemele, sa incercam sa le adaptam la nivel de persoana, de comunitate locala, la nivel national, pana ca politicienii lumii sa armonizeze lucrurile si la nivel global.

* cercetator la Administratia Nationala de Meteorologie

Interviu realizat de Anca Simitopol