De același autor
Traian Basescu nu si-a ascuns niciodata preferinta pentru genul cazon si slabiciunea pentru serviciile secrete, dar intotdeauna a lasat sa se inteleaga ca se va folosi de acest instrumentar complicat pe care i-l furnizeaza experienta personala si puterea institutiilor obscure pentru a regla disfunctiile unei societati bolnave in care elita politica se ocupa mai mult de propria-i bunastare decat de problemele tarii.
La recentul bilant al SRI, presedintele nu s-a sfiit sa laude progresele Serviciului Roman de Informatii si a insistat de mai multe ori in discursul sau asupra faptului ca SRI nu are nici o legatura cu fosta Securitate. In afara unor reflexe deprinse de tinerii lucratori de la vechii profesionisti si a dosarelor importante care ascund inca secrete care pot bulversa politica autohtona, se poate spune ca intre SRI si serviciul ceausist nu mai exista lucruri comune. Cu toate acestea, Serviciul Roman de Informatii nu a reusit sa furnizeze dovezi politiei si parchetelor despre problemele grave identificate de presedinte, probabil chiar cu ajutorul rapoartelor pe care le primeste zilnic de la structurile secrete: mafia care controleaza maS-media si gruprile de interese care fac agenda cabinetului Tariceanu.
Grupurile mafiote si serviciile
E posibil ca seful statului sa aiba o strategie serioasa in privinta serviciilor de informatii, si nu interese personale sau politice pe care sa le atinga cu ajutorul acestora. Pana acum insa, Traian Basescu a vorbit de mai multe ori despre mafia care " a ajuns pe masa guvernului" si despre grupurile de interese care influenteaza deciziile administrativului, sugerand ca are date certe chiar de la serviciile speciale. In iunie 2005, dupa ce premierul Tariceanu a refuzat sa demisioneze pentru a pune in practica planul Aliantei privind alegerile anticipate, presedintele Basescu a avertizat public Executivul "asupra pericolului ca oameni din guvern sa intre sub influenta unor grupuri de interese economice", avertizandu-l pe primul ministru "sa actioneze doar sub influenta programului de guvernare, si nu a unor lucruri ce pot schimba decizia politica". Seful statului a amintit tot atunci de cele 22 de informari ale SRI care ar argumenta spusele sale, amenintand chiar ca va cere declasificarea lor. Lucrurile s-au terminat in coada de peste, iar serviciul condus de Radu Timofte a declarat, la solicitarea lui Tariceanu, ca cele 22 de documente pomenite de presedinte nu pot fi date publicitatii, lasandu-l pe Traian Basescu in offside. Presedintele nu a reusit sa demonstreze existenta enigmaticelor grupuri de interese, pe care mai nou le numeste mafiote, iar serviciile secrete care au primit mai multe cecuri in alb de la Cotroceni, desi il alimenteaza pe seful statului cu informatii in acest sens, nu reusesc sa valorifice datele prin institutiile care se ocupa nemijlocit cu lupta impotriva coruptiei. Procurorul sef al DNA, Daniel Morar, spunea de altfel fara ocolisuri ca "sesizarile serviciilor de informatii, in cea mai mare parte, sunt nefundamentate sau, altfel spus, nu sunt de nici un folos".
SRI - un serviciu pentru linistea presedintelui
Raportul de activitate al Serviciului Roman de Informatii pe 2004, prezentat in parlament la sfarsitul anului 2005, nu se ocupa insa prea mult de grupurile mafiote sau de coruptia la nivel inalt de care era acuzat cabinetul Nastase in documentele internationale. Pentru expertii SRI par mai semnificative actiunile care "stimuleaza atitudinea eurosceptica in randul populatiei prin invocarea ca argumente a costurilor sociale asociate aderarii la UE ori a unor dificultati obiective intampinate in acest proces" sau cele privind "discreditarea Romaniei ca viitor membru al Uniunii, respectiv ca factor de stabilitate si furnizor de securitate in regiune, inclusiv prin mediatizarea, in plan international, a unor disfunctii aparute in procesul de implementare a standardelor de performanta comunitare/euro-atlantice". Cu alte cuvinte, interesele tarii nu erau afectate de contractele dezavantajoase incheiate in 2004 de cabinetul Nastase cu firme precum Bechtel sau EADS, ci de comentarea lor in presa interna si internationala. Logica Serviciului Roman de Informatii pare astfel mai apropiata de cea a vechilor structuri securistice decat de cea a unui serviciu modern de informatii. Multe din miscarile acestei institutii amintesc de mentalitatile predecesoarei sale ceausiste, de la incercarile disperate de a pastra arhiva politiei politice a regimului comunist si pana la argumentele afisate fara jena de SRI pe site-ul sau la sfarsitul lunii februarie, prin care ar vrea sa ne convinga ca interceptarile telefonice pot fi facute si fara aprobarea judecatorului in cazuri ce tin de siguranta nationala. Ani de zile Serviciul Roman de Informatii a urmarit telefoanele persoanelor incomode la comanda politica, iar acum ar vrea sa ne convinga ca acest lucru a fost cat se poate de legal. SRI isi permite in continuare sa ignore cadrul legal, care din 2003 prevede ca interceptarile pot fi facute doar cu un mandat judecatoresc.
Umbrela sigurantei nationale acopera atat dosarele de Securitate pe care SRI din motive neclare le tine sub lacat, cat si mijloacele prin care serviciul lucreaza "in slujba cetateanului". Traian Basescu a tinut sa le spuna lucratorilor SRI in discursul public de la bilantul anual al serviciului (3 aprilie 2006) ca "povestea SRI egal Securitate e de mult depasita". Afirmatia nu era doar pentru uzul acestora, ci era menita sa credibilizeze institutia in ochii opiniei publice.
Dar desi SRI nu mai poate fi asimilat fostei Securitati, serviciul a continuat sa perpetueze practicile si mentalitatile lucratorilor defunctei politii politice, iar numarul mare de angajati pe care il are - 571 la milionul de locuitori - ridica inca multe semne de intrebare. Potrivit unor date publicate de Adevarul (4 aprilie 2006), Romania are mai multi ofiteri pe cap de locuitor decat in timpul dictaturii comuniste: Securitatea avea in 1989 circa 14.000 ofiteri, iar acum doua (SRI si SIE) din cele sapte servicii secrete ale Romaniei au peste 15.000 ofiteri.
Aceste statistici, puse in conexiune cu rapoartele stangace si neconvingatoare pe care SRI le prezinta in parlament si cu franturile de informatii care scapa din zona cetoasa a structurilor secrete, sugereaza ca Traian Basescu ar putea deveni ostatec si cobai al serviciilor daca va continua sa joace pe mana lor, fiindca pana acum nu exista date certe care sa confirme ca acestea ar fi sprijinit demersurile democratice ale presedintelui sau lupta impotriva coruptiei.
