De același autor
Există o presiune în creștere asupra minorităților din Ucraina, din cauza modificărilor legislative care le afectează drepturile, dar și pe fondul războiului ideologic, politic și informațional care se dă pe teritoriul acestei țări. Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a descoperit planul „serviciilor secrete rusești“ de a incendia clădiri publice ale românilor și ungurilor din regiunile Cernăuți și Transcarpatia.
Dornică să meargă spre Vest, Ucraina este trasă înapoi nu doar de conflictul deschis cu Rusia, ci și de oamenii nevăzuți ai Moscovei, care se insinuează în locuri mai mult sau mai puțin strategice pentru a zădărnici lucrurile bune și, mai ales, pentru a dezbina cât mai mult. Kievul ajută spontan această dezbinare, când vine vorba despre minorități, fiindcă în entuziasmul general de a marginaliza limba rusă, odată cu aceasta, sunt defavorizate și celelalte limbi vorbite de ucrainenii de etnie română sau maghiară.
Pe fundalul uzurii relațiilor dintre majoritate și minorități, Rusia a găsit o nișă pe care ar putea să o lărgească, cu ajutorul agenților. Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei la București, a spus că, de la începutul acestui an, Serviciul de Securitate al Ucrainei (Slujba Bezpeki Ukraïni–SBU) a reușit să prevină mai mult de zece atentate „planificate, coordonate și organizate de serviciile speciale ale Federației Ruse“. Tentativa incendierii școlilor cu predare în limba română a fost, într-adevăr, dejucată, dar cea împotriva centrului ungar nu a putut fi prevenită.
Potrivit presei locale, clădirea Organizației pentru Cultura Maghiară din Ujgorod, Transcarpatia, a fost incendiată, la sfârșitul lunii februarie, a doua oară, după ce un cocktail Molotov fusese aruncat cu trei săptămâni înainte. O parte a mobilierului a fost distrus în cel de-al doilea incendiu, despre care adjunctul SBU, Viktor Kononenko, a spus că a fost pus la cale de „cetățeni străini coordonați de serviciile secrete rusești“. Ar fi vorba despre doi membri ai unui partid extremist dintr-o țară membră UE. Kononenko susține că în acest caz planificarea a fost făcută încă de anul trecut, că cetățenii ucraineni contactați n-ar mai fi vrut să se implice și că de aceea agenții ruși au făcut apel la un „plan de rezervă“ în care să fie aduși oameni din UE.
În schimb, pentru incendierea școlilor românești din regiunea Cernăuți (Pilipăuți, raionul Herţa, şi Ostriţa, raionul Noua Suliţă), serviciile rusești ar fi apelat la omul lor de legătură cunoscut de către SBU, iar cei care urmau să execute incendiul ar fi primit deja „banii transferați“ de la Moscova.
Numărul doi din SBU a vorbit despre „serviciile secrete rusești“ ca și cum n-ar fi vrut sau n-ar fi putut să identifice cu adevărat sursa tentativelor de destabilizare a zonelor în care trăiesc importante minorități vorbitoare de română și maghiară. Pe de altă parte, reacțiile Bucureștiului și Ungariei au fost destul de reținute. Ministerul Român de Externe a anunțat că „întreprinde demersurile necesare“ pentru a avea mai multe informații despre ceea ce s-a întâmplat și că a „a luat notă cu preocupare“ de spusele liderului SBU. Oficialii români nu au părut prea impresionați de știrile date, atât de puțin uzual în lumea serviciilor secrete, chiar de adjunctul SBU. A fost, totuși, trimisă în Ucraina ministra pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, dar cea mai importantă întâlnire a demnitarei române acolo a fost cu viceguvernatorul Transcarpatiei. Nivelul acestei vizite sugerează fie importanța scăzută pe care o dă partea română incidentului, fie lipsa de credibilitate în informațiile prezentate de la vârful Serviciului de Securitate Ucrainean.
Imediat după aceste incidente, Curtea Constituţională de la Kiev a declarat drept neconstituţională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, care acorda până acum dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10%. Potrivit acestei legi, româna avea, la fel ca maghiara și rusa, statut de limbă regională, deci cu drept de învățământ în limba maternă și cu posibilitatea folosirii limbilor materne în administrație. Românii din Bucovina de Nord cred că, după această decizie a Curții, toate minoritățile din Ucraina vor rămâne fără bază legislativă temeinică, care să le asigure libera folosire a limbii materne în zonele locuite în mod compact de ei. Ambasada Ucrainei la București susține că decizia judecătorilor constituționali de la Kiev nu afectează drepturile minorităților, dar explicațiile date sunt neconvingătoare. Românii și maghiarii din Ucraina se tem că legislația pentru minorități se va întoarce și mai mult împotriva lor, mai ales că Legea Educației adoptată anul trecut vizează eliminarea treptată a învățământului în limba maternă de la nivel gimnazial în sus. Deocamdată, aplicarea acestei legi a fost amânată, dar efervescența elitelor ucrainene de a elimina limba rusă, atât de vorbită până în 2014 de intelighenția culturală a țării, ar putea duce la decizii neașteptate.
Nemulțumirile minorităților din vestul Ucrainei pot fi ușor exploatate de provocatori profesioniști, mai ales dacă la Kiev continuă restrângerea libertăților vorbitorilor de maghiară, română și rusă. Cu un front deschis în est la Donbas, Ucraina pare să nu dea prea multă importanță vestului său naționalist. Dar, dacă sunt reale toate tentativele „serviciilor secrete rusești“ despre care a vorbit adjunctul SBU, atunci un nou Kosovo se află aproape de granițele României.
