Secretele Securitatii si puterea SRI

Nu se stie exact de ce dosarele intocmite de Securitate pana in 1989 ar contine informatii care sa afecteze in acest moment siguranta nationala. Sub pretextul datelor de interes national, arhivele Securitatii continua sa ramana la indemana Serviciului Roman de Informatii (SRI) pentru inca o perioada de timp. Pare greu de crezut ca un stat membru NATO, care se pregateste sa semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, considera secrete datele stranse de politia politica din vremea lui Ceausescu. S-ar putea crede ca sintagma generoasa "siguranta nationala" se refera mai degraba la ofiteri cu grade mari sau la demnitari care au lucrat pentru Securitate, daca nu cumva la mijloc este o stratagema folosita de profesionistii informatiilor pentru a ramane stapanii jocului. Premierul Calin Popescu Tariceanu spunea la inceputul anului ca, "daca nu vom oferi acces complet si liber la dosarele perioadei comuniste, vom avea de infruntat situatii de nesiguranta politica", iar presedintele Traian Basescu era convins la inceputul mandatului sau ca Serviciul Roman de Informatii trebuie sa predea intreaga arhiva mostenita de la Securitate, cu tot cu cladirea in care se afla, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), chiar daca "vor fi pagube colaterale"
Seful statului nu a explicat atunci care ar fi "pagubele colaterale" si nici cine le-ar suporta. Ar putea fi, insa, vorba despre persoane influente, aflate in gratiile puterii, si care ar trebui sacrificate. Mai devreme sau mai tarziu acest lucru va trebui totusi sa se intample, fiindca Romania s-a angajat, dupa ce a devenit membra NATO, sa dea publicitatii lista ofiterilor care au lucrat pentru Securitatea ceausista.
Decizia Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) de a transfera doar 12 kilometri de arhiva din cei 25 catre CNSAS, pe motiv ca restul ar fi neprocesata, este o noua victorie a directorului SRI, Radu Timofte, care in acest fel incearca sa traga de timp. In 2003, seful Serviciului Roman de Informatii recunostea la o conferinta de presa ca 70 dintre subordonatii sai nu au primit acces la documente clasificate de tip NATO. Cei mai multi dintre acestia provin probabil din vechea structura a Securitatii si ei reprezinta doar o parte din echipa vechilor profesionisti formati pentru politia politica a regimului comunist care lucreaza inca in serviciile secrete autohtone. Radu Timofte a declarat mereu in ultimii patru ani ca legea nu-i permite sa dea arhiva Securitatii CNSAS-ului, ca multe dosare contin informatii de siguranta nationala sau ca nu da aceste dosare pana cand Ministerul Apararii Nationale si Serviciul de Informatii Externe (SIE) nu trimit la randul lor arhiva istorica institutiei care se ocupa cu deconspirarea Securitatii.
Acum, cand, in sfarsit, parea sa existe o decizie politica privind deschiderea dosarelor intocmite de ofiterii Securitatii, seful SRI a reusit sa-l convinga pe Traian Basescu sa nu se grabeasca si in plus sa declare ca microfilmele facute dupa documentele politiei politice comuniste trebuie sa ramana la SRI, "pentru ca altfel CNSAS ar capata prea multa putere". Puterea trebuie, asadar, sa fie la Serviciul Roman de Informatii, un serviciu secret care s-a ocupat, de la infiintarea sa, cu urmarirea reprezentantilor societatii civile, cu ascultarea telefoanelor politicienilor si ziaristilor, cu dezinformarea si inventarea conflictelor interetnice. Secretele Securitatii ar urma sa ramana, inca o bucata de vreme, secretele SRI, pentru ca Servicul Roman de Informatii sa aiba mai multa putere.
Criticile dure la adresa presedintelui Basescu, formulate public de sustinatori ai sefului statului, dupa sedinta CSAT in care s-a aprobat ca doar o parte din arhiva Securitatii sa fie mutata la CNSAS, l-au determinat pe acesta sa mai faca o mutare, prin intermediar. Astfel, Gheorghe Onisoru, presedintele CNSAS, dupa o intalnire cu directorul SRI, a declarat ca "decizia politica luata de CSAT trebuie interpretata in sensul transarii definitive a acestei probleme" si ca, pana la sfarsitul anului, CNSAS va avea toata arhiva. Serviciul Roman de Informatii a reusit, de fapt, sa amane predarea dosarelor Securitatii cu cel putin un an, fiindca mutarea fizica a acestora dintr-un depozit in altul va dura foarte mult, mai ales in conditiile in care SRI nu s-a angajat sa ofere si baza electronica de date a acestei arhive. Radu Timofte isi indeplineste, in acest fel, mandatul dat de fosta putere, acela de a amana cat mai mult deconspirarea secretelor Securitatii, secrete care se tranzactioneaza de 15 ani la bursa politicii autohtone.