Vor îngheța moldovenii la iarnă?

Nu există, încă, destulă voință politică pentru a scoate cu adevărat Republica Moldova de sub pulpana Rusiei.

În cazul în care rușii vor opri robinetul cu gaz pentru moldoveni, aceștia ar putea în­tr-adevăr să înghețe de frig la iarnă, așa cum i-a prevenit Dmitri Rogozin, vice­pre­mierul și însărcinatul Mos­covei pentru Transnistria, fiindcă România nu s-a gră­bit să înceapă lucrările pen­tru gazoductul Iași-Un­gheni. Președintele Traian Bă­sescu a descoperit la fața locului că lucrările pentru construcția conductei nici măcar nu au început, deși premierul Victor Ponta a inaugurat per­so­nal șantierul în urmă cu o lună. Nu e clar dacă este vorba despre pură dezorganizare sau dacă pe dedesubt există interese con­trare și persoane care ar prefera să lase în continuare Chișinăul pe mâna Moscovei. Cert este că România nu se poate ține de cu­vânt și că gazoductul ar putea fi dat în fo­losință cel mai devreme în luna fe­brua­rie, în funcție de starea vremii. Traian Bă­sescu pare surprins de faptul că doi prim-miniștri, român și moldovean, plus co­mi­sarul european pentru Energie au luat par­te la un spectacol pus în scenă, probabil cu largul concurs al șefului guvernului de la București, spectacol în care au văzut „niș­te țevi aduse din altă parte“. La fel ca în perioada comunistă, după festi­vi­ta­tea de inaugurare, conductele și restul uti­lajelor au dispărut pur și simplu, după cum au arătat televiziunile de știri ro­mâ­nești, fără ca premierul să fi avut vreun co­mentariu în acest sens.

Înaintea summit-ului de la Vilnius, Mos­co­va face presiuni asupra Chișinăului și Kie­vului să renunțe la planurile lor europene, în vreme ce, deocamdată, România se fo­lo­sește mai degrabă de retorică, decât de in­fluența sa în Uniunea Eu­ro­peană pentru a sprijini ce­le două state. Eurodeputata Mo­nica Macovei a fost cea mai acidă, acu­zând Rusia că vrea „să re­devină ma­re­le stăpân al po­liticii mon­diale, un stă­pân care a adus numai dic­tatură, moar­te şi sânge“. Până acum, în răz­boiul vi­nului, purtat de moldoveni cu rușii, și în cel al cio­colatei, în care ucrai­nenii se bat cu Moscova, Uni­unea Euro­pea­nă preferă să vadă meciurile din tri­bună.

La iarnă, însă, lucrurile vor fi mult mai com­plicate, dacă, într-adevăr, Moscova își pune în aplicare amenințările: „luați sea­ma să nu înghețați“, le-a spus Rogo­zin moldovenilor, dar ucrainenii au ace­leași temeri. Fără conducte de inter­conec­tare cu statele europene, moldovenii și ucrainenii ar putea într-adevăr să sufere de frig sau să revină sub umbrela Rusiei. Uniunea Europeană nu le poate ajuta alt­fel, fiindcă nu este dispusă să intre în co­liziune abruptă cu Rusia, cel puțin așa re­zultă din reacțiile de până acum. La nivel declarativ, liderii europeni ar putea fi cu­rajoși, dar e puțin probabil să pedepsească Moscova pentru presiunile pe care aceasta le face asupra statelor din „vecinătatea apro­piată“.

Răspunsul României la ofensiva Rusiei îm­potriva Republicii Moldova pare destul de ti­mid și chiar Traian Băsescu, deși în­cear­că să grăbească lucrările pentru gazo­duc­tul Iași-Ungheni, este mai concentrat asu­pra politicii interne, după cum reiese din avertismentul pe care i l-a transmis premi­e­rului român: „poți să faci spectacole de sunet și lumină la Roșia Montană, să bagi mineri într-o galerie turistică și să-i scoți afară, că e între noi, dar aici nu-i turism, e geopolitică și se uită o Europă întreagă dacă suntem serioși“. Traian Bă­sescu este de părere că Bucureștiul ar tre­bui să-i raporteze Bruxellesului întâr­zierea care se preconizează, avertizând în acest fel Uniunea Europeană că România nu-i va putea oferi gaz Republicii Moldova în această iarnă. Gazoductul care urmează să lege cele două țări are o lungime de 43 de km și costă 26 de milioane de euro, din care 7 sunt suportate de Bruxelles. După câți­va ani, această conductă ar putea asi­gura circa o treime din necesarul Repu­blicii Moldova, ceea ce înseamnă că de­pen­dența sa energetică de Rusia va continua, cel puțin până când Bucureștiul și Chiși­năul vor găsi o soluție care să vizeze un viitor energetic comun. Este vorba despre un viitor mai îndepărtat, fiindcă nu exis­tă, încă, destulă voință politică pentru a scoate cu adevărat Republica Moldova de sub pulpana Rusiei. //