Banii "hoților cinstiți" nu se recuperează, se devalorizează

Silvia Simion 20.10.2015

De același autor

Cine ar fi interesat să nu fie înființată o agenție specializată în recuperarea prejudiciilor produse ca urmare a corupției și estimate la 300 de milioane de euro de către procurorul șef al DNA?

 

Argumentele liberalilor pentru votul bloc, dat în Senat, împotriva legii pentru înființarea agen­ției de recuperare a prejudiciilor sunt greu de înțeles. Din 59 de membri, cât nu­mă­ră grupul PNL, 27 au fost absenți, 29 au votat îm­potrivă, doar Nicolae Vlad Popa fiind pentru acest act normativ.

Înaintat de către Ministerul Justiției în luna iu­nie, proiectul avea termen de adoptare tacită data de 26 octombrie 2015. Atunci, legea ar fi trecut de prima Cameră sesizată fără nicio piedică. Faptul că a fost inclusă pe ordinea de zi a Senatului cu puțin înaintea acestui ter­men, precum și surpriza pe care ministrul Ro­bert Cazanciuc nu a putut să și-o ascundă, du­pă aflarea rezultatului votului, determină cel puțin îndoială cu privire la onestitatea opo­zi­ției în relație cu puterea, pe acest subiect. Spre comparație, propunerile lui Șerban Ni­colae de modificare a Codului Penal au fost lă­sa­te în sertarele Senatului exact cât trebuie pen­tru a fi adoptate fără vot în această pri­mă­vară. La Camera Deputaților se așteaptă, pro­ba­bil, un moment oportun pentru adoptarea lor, când presa va avea un eveniment mai im­portant de urmărit, astfel scăpând de sub ob­ser­vație această inițiativă. N-ar fi pentru pri­ma oară!

Cine ar fi interesat să nu fie înființată o agen­ție specializată în recuperarea prejudiciilor pro­duse ca urmare a corupției și estimate la 300 de milioane de euro de către procurorul șef al DNA?

PSD e principalul partid de guvernământ, asu­pra căruia există o presiune enormă atât din par­tea societății civile, cât și din partea par­te­nerilor strategici ai României cu privire la po­li­ti­ca sa față de lupta anticorupție. Ministerul Jus­tiției, pion important în șahul Schengen–MCV, nu poate ignora angajamentele pe care România și le-a luat cu privire la accelerarea procesului de recuperare a prejudiciilor sta­bi­lite ca urmare a unor hotărâri judecătorești de­finitive. Având consultanță franceză și ame­ricană, ministerul condus de către Robert Ca­zanciuc și-a făcut datoria prin înaintarea pro­iectului de lege de înființare a agenției. Nu din proprie inițiativă însă. Sub presiunea Comisiei Eu­ropene, în decembrie 2014, Guvernul Ponta decidea să înființeze agenția, astfel încât să fie funcțională în luna martie 2015. Suntem în octombrie și legea a fost respinsă în Senat, dar nu din cauza guvernului, ci din cauza opo­ziției, nu-i așa? Avantaj, PSD. PNL a motivat destul de străveziu votul împotrivă, că n-ar mai fi nevoie de încă o instituție ineficientă a statului sau că nu i-au fost luate în con­si­de­rare amendamentele. Argumentele liberalilor nu sunt însă credibile, câtă vreme proiectul Mi­nisterului Justiției a stat în dezbatere pu­bli­că, iar la elaborarea sa au participat re­pre­zen­tanți ai DNA, Înaltei Curți de Casație și Jus­ti­ție, CSM, Ministerului Finanțelor Publice, pre­cum și ai societății civile. Propune ca struc­tu­ra de conducere a agenției să fie dominată de magistrați, nu de politruci. Timp de contestat și de făcut propuneri a fost suficient. Nu doar că liberalii au fost muți până acum, astfel do­vedind lipsa de interes pentru această lege, dar prin votul împotriva agenției s-au po­zi­țio­nat și contra unor decizii europene.

În decembrie 2007, Consiliul Miniștrilor de Jus­tiție și Interne ai Uniunii Europene au adoptat Decizia 2007/845/JAI, prin care se impune sta­telor membre să înființeze un oficiu na­țio­nal de recuperare a creanțelor, în scopul de a facilita urmărirea și identificarea produselor pro­venite din săvârșirea de infracțiuni. Ur­ma­re a acestei decizii, România înființează în 2011 un oficiu, dar raportul MCV din 2012 men­ționează negativ activitatea sa. Au urmat și altele, ultima mențiune apărând în raportul din ianuarie 2015, după ce în aprilie 2014 fu­sese adoptată Directiva 2014/42/UE și Di­rec­tiva Consiliului European privind înghețarea și con­fiscarea instrumentelor și produselor in­fracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană. Li­beralii fie n-au știut de aceste acte euro­pe­ne, fie le-au ignorat, lăsându-se prinși într-un joc riscant cu PSD. Oricum, niciuna dintre va­riante nu-i scuză.

„Legea tăcerii“ inițiată de Liviu Dragnea și ca­re are ca subiect defăimarea socială a avut nevoie de o singură zi pentru a primi avizele și pentru a fi adoptată. Nu s-a înregistrat un ase­menea efort însă și pentru legea care ar fi facilitat rapid venituri la bugetul de stat, prin executarea prejudiciilor marii corupții, sume dincolo de orice comparație cu evaziunea unor magazine sătești sau a unor baruri din Va­ma Veche și pentru care ANAF mobilizează ca­ra­vane întregi de funcționari ca într-o paradă.

A spune că această agenție dublează ANAF e ca și când ai pretinde că și DNA dublează Par­chetul General. Or, așa cum Direcția Națională Anticorupție este specializată în corupția de înalt nivel chiar de la înființarea PNA, în 2002 - de asemenea, la presiunea partenerilor ame­ricani și europeni -, la fel și agenția aceasta s-ar specializa în administrarea bunurilor se­che­strate. Poate că n-ar mai fi posibilă ter­giversarea executării bunurilor până la di­mi­nu­a­rea semnificativă a valorii acestora, iar hoții prinși n-ar mai fi negustori ai produselor pro­venite din infracțiuni. Cum însă banii n-au mi­ros, nici recuperarea prejudiciilor n-are cu­loa­re politică. În privința aceasta, toți gândesc la fel și simt la fel.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22