România roşie a primarilor într-un tur

Alegerile locale din anul 2012 au fost organizate într-un singur tur de scrutin, după ce legea fusese promulgată cu un an înainte, în iu­nie 2011. România nu ar face, așa­dar, în 2016, pentru prima oa­ră acest exercițiu, care s-a do­ve­dit unul ratat din punct de vedere al reprezentativității, ca, de alt­fel, și votul așa-zis unino­minal. Motivele sunt evidente: 1) par­tidul cu cei mai mulți primari în funcție e favorizat și 2) lipsa de legitimitate în situația în care un primar este ales cu foarte puține voturi.

Încă din 2011, legea a fost re­zul­ta­tul unor înțelegeri politice sub­te­rane. Acestea au debutat în 2009, când PSD și PDL erau îm­preună la guvernare și intenționau să-și împartă țara în defavoarea PNL. Partidul lui Băsescu și partidul lui Geoană au fost însă aliate nu­mai câteva luni, insuficiente pen­tru a finaliza adoptarea legii. PSD a for­mat apoi Uniunea Social Li­be­rală cu fos­tul adversar PNL. Le­gea alegerilor locale în­tr-un sin­gur tur, atât pentru primari, cât și pentru șefii de consilii ju­de­ţe­ne, venea pentru PSD mănușă pen­tru a-și instaura su­premația în ca­drul USL, dar și pentru a scoa­te din joc, pe plan local, PDL.

După alegerile din 2008, PSD avea 1.138 de primari, PNL 706 și PDL 908. PSD de­ținea supremația și la președinții de con­silii jude­țene - 17, urmat îndeaproape de PDL cu 14, în timp ce PNL avea doar 5. Era evident, în condițiile din 2012, că ale­ge­rea primarilor și a președinților de con­silii ju­de­țe­ne dintr-un singur tur ar fi adus USL o uriașă victorie, așa cum s-a și întâmplat.

Socoteala PDL nu s-a potrivit cu târgul din 2012

Cei care au marșat cel mai mult pe ale­ge­rea primarilor într-un sin­gur tur au fost de­mocrat-li­be­ralii, susținuți masiv de că­tre Tra­ian Băsescu, președintele argu­men­tând că în felul acesta se evi­tă „aran­ja­mentele“ politice din tu­rul al doilea. Evi­dent, de­cla­ra­țiile PDL mergeau în siajul lui Bă­sescu. Erau în sprijinul legii, ar­gu­mentele vizând reducerea cos­turilor cu organizarea alegerilor, precum și modelele american și britanic, unde puterea locală este stabilă și fortificată prin acest tip de alegeri. PNL și PSD se opu­neau ideii, iar primari liberali im­portanți la acea vreme, precum Andrei Chiliman, au numit legea o „golănie politică“. De altfel, le­gea a tre­cut prin parlament cu vo­tul majorității de atunci - PDL-UDMR-UNPR–Minorități (174 de voturi) –, în timp ce PSD și PNL au fost împotrivă (110 vo­turi).

Rezultatele alegerilor locale din 2012 re­levă fără echivoc victoria USL, care a ob­ținut 1.351 de man­date de primari, scorul fiind însă substanțial majorat de faptul că PNL și PSD au candidat nu doar sub sigla USL, ci și separat în mai multe localități. Așa se face că PSD a obținut un număr to­tal de 1.192 mandate de primari (raport al Agenției de Rating Politic din septembrie 2012), iar PNL 808, în final USL numărând 2.000 de primari, la care s-au adăugat și cei 40 obținuți de PC, cu care se aflau în ali­anță. Cu toate acestea, în pofida tă­vă­lu­gului USL, ma­și­năria PDL (partidul a can­didat și în alianța ADA, și separat, și în al­te tipuri de alianțe locale) a reu­șit să ob­țină 769 de primari.

Marele câștig al PNL și PSD a fost însă la nivelul consiliilor jude­țe­ne. USL a câștigat 36 de mandate din totalul de 41, din care PSD - 22, PNL - 13 și PC - 1, în timp ce PDL a obținut doar 2 mandate. O pierdere uriașă pentru democrat–liberali: mai pu­țin cu 12 șefi de consilii județene, com­pa­rativ cu 2008. Liberalii, în schimb, aproa­pe și-au triplat numărul de „ba­roni“.

Lucrurile nu au rămas însă așa după des­ființarea USL, în vara anului 2014. La pre­siunea lui Li­viu Dragnea, guvernul a abro­gat pentru 45 de zile legea ce obliga la pier­derea mandatului de către primarii ca­re demisionează din­tr-un partid în fa­voa­rea altuia, prin celebra „ordonanță a tra­se­iștilor“, OUG nr. 55/2014. Peste 500 de aleși locali au fugit în brațele PSD, scopul fiind acela de a-i da șanse în plus lui Vic­tor Ponta în alegerile prezidențiale. De­și „ordonanța treseiștilor“ a fost declarată neconstituțională în decembrie 2014, ea nu a fost încă pusă pe ordinea de zi a par­lamentului pentru a fi abrogată. Probabil că nici nu va fi, până la alegerile ur­mă­toare.

Trebuie menționat că Avocatul Poporului nu a contestat or­do­nanța la momentul emi­terii ei de către guvern. Era singura ins­tituție care putea să facă acest de­mers.

PNL sau ursul păcălit de vulpe

În primăvara trecută, când s-a rediscutat Legea alegerilor lo­ca­le, PNL a consimțit să nu schim­be modalitatea de a vota pri­marii într-un singur tur. Foștii liberali spe­rau să-și păstreze „bunul câș­tigat“ din con­siliile județene (14 mandate), în timp ce foștii de­mocrat-liberali, pe cel câștigat în primării. Că a fost vorba de un troc po­litic - votul prin cores­pon­dență contra un singur tur pen­tru primari, așa cum susțin acum liberalii, sau de simplă prostie –, greu de spus. Cert e că abia acum PNL și-a dat seama că, de fapt, câș­tigătorul va fi PSD, iar Ro­mâ­nia va deveni roșie după localele din acest an, consecințele pentru parlamentare fiind previzibile.

PNL a cerut Guvernului Cioloș să adopte o ordonanță de urgență pen­tru revenirea la ale­gerea pri­ma­rilor în două tururi. Ini­țiativă tardivă și discutabilă, la nivel de prin­cipiu. Câtă vreme legea a tre­cut de curând prin parlament (6 mai 2015), a fost adoptată cu o lar­gă majoritate parla­men­tară (cu 278 de voturi „pentru“, 22 „con­tra“) și nu a fost contestată înainte de a fi promulgată de pre­ședintele României (18 mai 2015), modificarea ei, acum, printr-o or­donanță de urgență emisă de un guvern nepolitic ar fi cel puțin in­corectă politic. La data pro­mul­gării legii, președintele Io­hannis considera că, deși legea nu este per­fectă, reprezintă „un progres într-o di­recție bună“.

Ca urmare a solicitării liberalilor de mo­di­ficare a legii prin ordo­nan­ță de urgență, pri­mul mi­nis­tru Dacian Cioloș a declarat scurt: „Nu cred că este de­mo­cratic“. Mai detaliat, el a spus că „este o decizie po­li­tică, e o lege pe care parlamentul a vo­tat-o. S-a decis printr-o înţelegere po­li­tică“.

Alina Gorghiu i-a amintit pre­mie­rului Da­cian Cioloș că revenirea la alegerile în do­uă tururi de scru­tin a fost una dintre ce­rințele ma­nifestanților care au determinat demisia lui Victor Ponta și și-a exprimat speranța că, dacă PNL nu l-a convins, poa­te va reuși so­cietatea civilă s-o facă.

Legea ar putea fi schimbată chiar și acum

Augustin Zegrean, președintele Curții Cons­tituționale, a declarat că legea poate fi modificată în anumite condiții și cu mai puțin de un an înaintea alegerilor: „Da­că nu se afectează, dacă se fac modificări bu­ne, nu rele. Noi am dat o decizie cu câţi­va ani în ur­mă, în care am explicat ce în­seamnă afectare, când poate să afecteze drepturi fun­da­men­ta­le“.

În Decizia nr. 682/2012, Curtea ara­tă că „(...) în anumite si­tua­ţii, pot fi acceptate ex­cepţii de la regula de un an, de exem­plu, da­că este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme ne­prevăzute sau pentru a rectifica legislaţia elec­to­ra­lă, acolo unde aceasta ar aduce atingere drep­turilor recunoscute la nivel in­ter­na­ţional“.

După declaraţia preşedintelui CCR, lu­cru­rile au reînceput să se mişte. Preşedintele a dat un me­saj de susţinere pentru ale­ge­rea primarilor în două tururi, iar pre­mierul Cioloş s-a cam răzgândit, spunând că se va întâlni cu par­tidele şi că „stu­diază toate va­ri­antele, inclusiv asu­ma­rea răs­pun­derii în parlament“.

Se întrevede un nou război po­li­tic cu PSD, care s-a declarat total împotriva mo­di­fi­cării legii. Doar UDMR mai are un interes major în menţinerea unui singur tur de scrutin, poziţia celorlalte partide mici - UNPR, ALDE - depinzând de alianţele în care vor intra sau nu. Candidând singure, ar avea de câștigat dacă legea nu s-ar schim­ba, date fiind negocierile din turul al doilea.

PNL a depus încă din luna sep­tembrie un proiect de lege pen­tru revenirea la votul în două tu­ruri. Noua sesiune parlamentară începe la 1 februarie, iar Călin Po­pescu-Tă­riceanu poate grăbi pro­cesul legislativ. Ca­mera De­pu­ta­ți­lor este însă for decizional, iar pre­ședintele Valeriu Zgonea (PSD) poa­te bloca legea.

O altă variantă posibilă ar fi un pro­iect de lege înaintat de guvern și adoptat în regim de urgență de parlament sau, aşa cum spune Cio­loş, o asumare de răspundere. Cert este că, în lipsa unei în­ţe­legeri po­li­ti­ce cu PSD, se va de­clanşa un război po­litic. Pe care, deocamdată, nu e clar cine îl va câştiga, orice fel de majorităţi ad-hoc fiind posibile.