De același autor
Alegerile locale din anul 2012 au fost organizate într-un singur tur de scrutin, după ce legea fusese promulgată cu un an înainte, în iunie 2011. România nu ar face, așadar, în 2016, pentru prima oară acest exercițiu, care s-a dovedit unul ratat din punct de vedere al reprezentativității, ca, de altfel, și votul așa-zis uninominal. Motivele sunt evidente: 1) partidul cu cei mai mulți primari în funcție e favorizat și 2) lipsa de legitimitate în situația în care un primar este ales cu foarte puține voturi.
Încă din 2011, legea a fost rezultatul unor înțelegeri politice subterane. Acestea au debutat în 2009, când PSD și PDL erau împreună la guvernare și intenționau să-și împartă țara în defavoarea PNL. Partidul lui Băsescu și partidul lui Geoană au fost însă aliate numai câteva luni, insuficiente pentru a finaliza adoptarea legii. PSD a format apoi Uniunea Social Liberală cu fostul adversar PNL. Legea alegerilor locale într-un singur tur, atât pentru primari, cât și pentru șefii de consilii judeţene, venea pentru PSD mănușă pentru a-și instaura supremația în cadrul USL, dar și pentru a scoate din joc, pe plan local, PDL.
După alegerile din 2008, PSD avea 1.138 de primari, PNL 706 și PDL 908. PSD deținea supremația și la președinții de consilii județene - 17, urmat îndeaproape de PDL cu 14, în timp ce PNL avea doar 5. Era evident, în condițiile din 2012, că alegerea primarilor și a președinților de consilii județene dintr-un singur tur ar fi adus USL o uriașă victorie, așa cum s-a și întâmplat.
Socoteala PDL nu s-a potrivit cu târgul din 2012
Cei care au marșat cel mai mult pe alegerea primarilor într-un singur tur au fost democrat-liberalii, susținuți masiv de către Traian Băsescu, președintele argumentând că în felul acesta se evită „aranjamentele“ politice din turul al doilea. Evident, declarațiile PDL mergeau în siajul lui Băsescu. Erau în sprijinul legii, argumentele vizând reducerea costurilor cu organizarea alegerilor, precum și modelele american și britanic, unde puterea locală este stabilă și fortificată prin acest tip de alegeri. PNL și PSD se opuneau ideii, iar primari liberali importanți la acea vreme, precum Andrei Chiliman, au numit legea o „golănie politică“. De altfel, legea a trecut prin parlament cu votul majorității de atunci - PDL-UDMR-UNPR–Minorități (174 de voturi) –, în timp ce PSD și PNL au fost împotrivă (110 voturi).
Rezultatele alegerilor locale din 2012 relevă fără echivoc victoria USL, care a obținut 1.351 de mandate de primari, scorul fiind însă substanțial majorat de faptul că PNL și PSD au candidat nu doar sub sigla USL, ci și separat în mai multe localități. Așa se face că PSD a obținut un număr total de 1.192 mandate de primari (raport al Agenției de Rating Politic din septembrie 2012), iar PNL 808, în final USL numărând 2.000 de primari, la care s-au adăugat și cei 40 obținuți de PC, cu care se aflau în alianță. Cu toate acestea, în pofida tăvălugului USL, mașinăria PDL (partidul a candidat și în alianța ADA, și separat, și în alte tipuri de alianțe locale) a reușit să obțină 769 de primari.
Marele câștig al PNL și PSD a fost însă la nivelul consiliilor județene. USL a câștigat 36 de mandate din totalul de 41, din care PSD - 22, PNL - 13 și PC - 1, în timp ce PDL a obținut doar 2 mandate. O pierdere uriașă pentru democrat–liberali: mai puțin cu 12 șefi de consilii județene, comparativ cu 2008. Liberalii, în schimb, aproape și-au triplat numărul de „baroni“.
Lucrurile nu au rămas însă așa după desființarea USL, în vara anului 2014. La presiunea lui Liviu Dragnea, guvernul a abrogat pentru 45 de zile legea ce obliga la pierderea mandatului de către primarii care demisionează dintr-un partid în favoarea altuia, prin celebra „ordonanță a traseiștilor“, OUG nr. 55/2014. Peste 500 de aleși locali au fugit în brațele PSD, scopul fiind acela de a-i da șanse în plus lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale. Deși „ordonanța treseiștilor“ a fost declarată neconstituțională în decembrie 2014, ea nu a fost încă pusă pe ordinea de zi a parlamentului pentru a fi abrogată. Probabil că nici nu va fi, până la alegerile următoare.
Trebuie menționat că Avocatul Poporului nu a contestat ordonanța la momentul emiterii ei de către guvern. Era singura instituție care putea să facă acest demers.
PNL sau ursul păcălit de vulpe
În primăvara trecută, când s-a rediscutat Legea alegerilor locale, PNL a consimțit să nu schimbe modalitatea de a vota primarii într-un singur tur. Foștii liberali sperau să-și păstreze „bunul câștigat“ din consiliile județene (14 mandate), în timp ce foștii democrat-liberali, pe cel câștigat în primării. Că a fost vorba de un troc politic - votul prin corespondență contra un singur tur pentru primari, așa cum susțin acum liberalii, sau de simplă prostie –, greu de spus. Cert e că abia acum PNL și-a dat seama că, de fapt, câștigătorul va fi PSD, iar România va deveni roșie după localele din acest an, consecințele pentru parlamentare fiind previzibile.
PNL a cerut Guvernului Cioloș să adopte o ordonanță de urgență pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Inițiativă tardivă și discutabilă, la nivel de principiu. Câtă vreme legea a trecut de curând prin parlament (6 mai 2015), a fost adoptată cu o largă majoritate parlamentară (cu 278 de voturi „pentru“, 22 „contra“) și nu a fost contestată înainte de a fi promulgată de președintele României (18 mai 2015), modificarea ei, acum, printr-o ordonanță de urgență emisă de un guvern nepolitic ar fi cel puțin incorectă politic. La data promulgării legii, președintele Iohannis considera că, deși legea nu este perfectă, reprezintă „un progres într-o direcție bună“.
Ca urmare a solicitării liberalilor de modificare a legii prin ordonanță de urgență, primul ministru Dacian Cioloș a declarat scurt: „Nu cred că este democratic“. Mai detaliat, el a spus că „este o decizie politică, e o lege pe care parlamentul a votat-o. S-a decis printr-o înţelegere politică“.
Alina Gorghiu i-a amintit premierului Dacian Cioloș că revenirea la alegerile în două tururi de scrutin a fost una dintre cerințele manifestanților care au determinat demisia lui Victor Ponta și și-a exprimat speranța că, dacă PNL nu l-a convins, poate va reuși societatea civilă s-o facă.
Legea ar putea fi schimbată chiar și acum
Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, a declarat că legea poate fi modificată în anumite condiții și cu mai puțin de un an înaintea alegerilor: „Dacă nu se afectează, dacă se fac modificări bune, nu rele. Noi am dat o decizie cu câţiva ani în urmă, în care am explicat ce înseamnă afectare, când poate să afecteze drepturi fundamentale“.
În Decizia nr. 682/2012, Curtea arată că „(...) în anumite situaţii, pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional“.
După declaraţia preşedintelui CCR, lucrurile au reînceput să se mişte. Preşedintele a dat un mesaj de susţinere pentru alegerea primarilor în două tururi, iar premierul Cioloş s-a cam răzgândit, spunând că se va întâlni cu partidele şi că „studiază toate variantele, inclusiv asumarea răspunderii în parlament“.
Se întrevede un nou război politic cu PSD, care s-a declarat total împotriva modificării legii. Doar UDMR mai are un interes major în menţinerea unui singur tur de scrutin, poziţia celorlalte partide mici - UNPR, ALDE - depinzând de alianţele în care vor intra sau nu. Candidând singure, ar avea de câștigat dacă legea nu s-ar schimba, date fiind negocierile din turul al doilea.
PNL a depus încă din luna septembrie un proiect de lege pentru revenirea la votul în două tururi. Noua sesiune parlamentară începe la 1 februarie, iar Călin Popescu-Tăriceanu poate grăbi procesul legislativ. Camera Deputaților este însă for decizional, iar președintele Valeriu Zgonea (PSD) poate bloca legea.
O altă variantă posibilă ar fi un proiect de lege înaintat de guvern și adoptat în regim de urgență de parlament sau, aşa cum spune Cioloş, o asumare de răspundere. Cert este că, în lipsa unei înţelegeri politice cu PSD, se va declanşa un război politic. Pe care, deocamdată, nu e clar cine îl va câştiga, orice fel de majorităţi ad-hoc fiind posibile.