Şocul electric al unei Curţi Constituţionale activiste

Sorin Ionita 25.02.2014

De același autor

O Curte Constituţională activistă intervine nu doar pe forma guvernării, ci şi pe conţinutul ei.

Ucraina e în plină revoluţie – sau „răz­me­riţă“ – a unor elemente anarhiste, după cum a comentat liderul de onoare al PSD, Ion Iliescu, sculat brusc din somnul is­to­riei de presa indiscretă. Fugarul Ianukovici, căutat acum cu procuratura, se ascunde prin bazele mi­li­ta­re ruseşti din Crimeea, ca să fie totul clar. La Bu­cu­reşti, porniri anarhiste de o natură diferită i-au în­tă­râtat pe Antonescu şi Pon­­ta, aruncându-i unul în be­regata celuilalt fără mo­tiv evident, spre jalea ba­ro­ni­lor şi cadrelor USL din teritoriu. Care asis­tă neputincioşi la criza de isterie a lide­ri­lor naţionali, ivită din senin şi pe­riclitând o guvernare de 80% ce mai avea încă ani buni în faţă şi un mandat la care se lucra din greu: punerea cu botul pe la­be a sta­tu­lui de drept. Dar ce să ne mi­răm: din King Lear ştim că împărţirea re­gatelor dez­lăn­ţuie iraţionalul din natura umană.

Pe fondul dramelor shakespeariene în de­rulare, mă simt complet inadecvat, chiţi­bu­şar, reamintindu-vă cum anul trecut pe vremea asta, la final de februarie, gu­vernul român adopta un memorandum de reformă ce urma să schimbe pe veci Ro­mânia: programul de regionalizare şi des­centralizare. Alături de noua Constituţie, acestea erau prezentate ca marile proiecte ale începutului de mandat USL; în ele s-au investit efort şi capital politic enorm, timp de aproape o jumătate de an. Vă mai amin­tiţi ce agitaţie, ce caravane de dezbatere prin ţară, ce consultări online şi offline, ce bătăi cu cărămida în piept prin politică şi societatea civilă? La cum se simt acum lu­crurile, n-are aerul că toate astea s-au pe­trecut cu cel puţin zece ani în urmă, în­tr-o altă eră politică?

Partea bună e că actuala fractură Anto­nescu-Ponta va îngropa probabil buli­bă­şeala incompetentă prezentată drept pro­iectul noii Constituţii. Nu prea văd cum părintele ei, Crin An­to­nes­cu, va mai putea chema lu­mea să spună „da“ la un re­ferendum convocat de gu­vernul faţă de care e în opo­ziţie în stilul său pregnant, de tenor de coloratură. Sau cum va mai susţine Ponta un proiect ce reduce pu­te­rile viitorului preşedinte de ţară, sperat a fi social-de­mocrat. În plus, Curtea Cons­tituţională a făcut praf câteva duzini de articole din noul proiect, iar con­dam­natul penal Tudor Chiuariu, rămas cu tu­peu membru în comisia juridică a Se­na­tului, pare mai lipsit de concentrare decât anul trecut în munca tehnică pe care o prestează în beneficiul şefului de partid.

Ca să omor complet puţina audienţă ră­ma­să până la punctul ăsta din articol, merg mai departe cu autismul şi mă uit un pic pe cealaltă decizie a Curţii, privind pro­ce­sul de descentralizare prin asumare de răs­pundere, operat de tandemul Ponta-Drag­nea la finalul lui 2013. Şi acesta a fost găsit neconstituţional de Curte, într-o ho­tă­râre-şoc din ianuarie. Nu ştiu câtă lume a citit-o.

Ea zice aşa: descentralizarea de atribuţii şi active, predominant la nivelul consiliilor ju­deţene, prin asumarea răspunderii nu e ne­apărat neconstituţională (deşi trei ju­de­cători au făcut opinie separată şi au spus că este: Zegrean, Morar, Pivniceru). Dar, sur­priză, Curtea a găsit elemente ne­cons­tituţionale în conţinutul măsurilor asu­mate de guvern, nu neapărat procedeul adop­tării: ignorarea unor legi pree­xis­tente, care fixau un cadru destul de pre­ten­ţios, progresist, privind consultarea cu toţi cei implicaţi; lipsa de acurateţe în transferul proprietăţii publice de la o ins­tituţie la alta; lipsa analizelor de impact ce trebuie să însoţească orice lege; plus ne­numărate imprecizii terminologice stre­curate prin lege.

Măcar ultimele defecte puteau fi corectate înainte de asumare, dacă tot avem un Con­siliu Legislativ plătit să facă exact asta: re­vizuirea tehnică a formei legilor. Însă efec­tul de torpilă al deciziei CC, ce va deveni evident pe termen mediu şi lung, dacă se mai potoleşte zarva politică şi ne putem ocupa şi de chestii serioase, e de a crea un precedent puternic pentru o Curte Cons­tituţională activistă, ce intervine nu doar pe forma guvernării, ci şi pe conţinutul ei. Chiar dacă în text judecătorii îşi iau pre­cauţia să spună că nu se ocupă de opor­tu­nitatea măsurilor adoptate, decizia des­chide calea unei cenzuri mult mai severe a proastei guvernări şi demarează şi în România o dezbatere foarte la modă în mul­te ţări: cât de mult poate interveni jus­tiţia (ceea ce CC nu este, stricto sensu, dar să spunem) pe fondul actului gu­ver­nării? Arma e cu două tăişuri, iar soluţiile nu sunt nicăieri clare – însă dezbaterea în sine e fascinantă.

În rest, foarte bine că moare proiectul de baronizare judeţeană, la fel ca şi cel al noii Constituţii, pentru că pe fond era la fel de prost şi dăunător.

Sorin Ioniţă este analist de politici publice ExpertForum (EFOR)

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22