Cum se poate ieşi din criza Roşia Montană (şi o lecţie pentru Chevron, OMV-Petrom şi ceilalţi)

Sorin Ionita 24.09.2013

De același autor

Dacă actualul scandal va escalada şi se va ajunge în urma presiunii publice la moratoriu pe gazele de şist, peste noapte, fără analiză serioasă de impact, nu doar guvernanţii vor fi blamabili de amatorism şi laşitate, ci şi companiile.

În punctul în care au ajuns azi lucrurile cu Ro­şia Montană, nu mai foloseşte nimănui să re­pe­tăm cauzele crizei, cine şi cum e de vină etc. Important e de făcut un pas mai departe şi arătat cum se poate ieşi din blo­cajul şi polarizarea deja peri­cu­loase; guvernul, mă gân­desc, ar trebui să fie primul in­teresat. Decredibilizarea aces­tui proiect şi, în proces, a gu­vernului USL ca promotor de investiţii ameninţă să de­le­gi­timeze şi alte iniţiative din energie, precum exploatările de gaz neconvenţional sau re­vizuirea regimului re­de­ven­ţe­lor la OMV-Petrom. Cum ar putea publicul să accepte că aceste negocieri se poartă cu bu­nă-credinţă şi profesionalism, după ce a văzut în cazul Roşia Montană?

În primul rând, legea trebuie retrasă din par­la­ment de către iniţiator. Ca să ne arate că le­gea nu e scrisă de consultanţii RMGC (că s-au mai văzut cazuri), ministrul Şova are obligaţia să no­minalizeze urgent echipa de funcţionari cu ca­re a lucrat la redactare, fără a mai cere di­ver­sio­nist rapoarte de la Servicii. Între timp, Bă­sescu e bine să se abţină de la alte co­men­tarii.

Dacă e în continuare convins de utilitatea şi fezabilitatea proiectului, guvernul trebuie să publice parametrii săi, ceea ce până acum nu a făcut. Aşteptăm materiale de prezentare în Powerpoint cu balonaşe, cum au făcut când au avut interes (la bugetul de stat, programul de investiţii stra­tegice etc.), care să expli­ce cum s-au estimat bene­fi­ciile economice, costurile de mediu, numărul de locuri de muncă, nivelul redevenţelor şi al altor taxe, comparaţia aces­tora cu cele din alte ţări etc. Nu e normal ca presa şi ana­liştii privaţi să fie nevoiţi să fa­că singuri munca guver­nu­lui de a documenta proiectul, în vreme ce pre­mierul şi miniştrii care se presupune că şi-l asumă adoptă o ambiguitate studiată.

Evident, guvernul va desecretiza licenţa de ex­ploatare pentru Roşia Montană, va adera la EITI (Extractive Industries Transparency Ini­tia­tive) şi va aplica standardele sale în acest pro­iect şi altele similare. Altfel „dezbaterile“ sunt o pierdere de vreme, atât în rândul publicului, cât şi în comisia parlamentară specială: vehi­culare amatoristă de clişee, zvonuri şi retorică demagogică, pro sau contra.

Foarte important, răspunderea va fi luată din sarcina ministrului Dan Şova, în jurul căruia s-au adunat deja prea multe coincidenţe de pro­movare a unor proiecte de investiţii cărora celebra rudă apropiată a sa le-a oferit, în tre­cut, consultanţă privată. Sigur, după cum ni s-a spus la Bechtel, totul e o nefericită coi­n­cidenţă – dar haide să le evităm. De proiect se va ocupa un departament adecvat din Mi­nisterul Economiei, care de aceea există.

De partea cealaltă, RMGC va accepta dese­cre­tizarea datelor din licenţa de exploatare ce nu vizează tehnologii patentate sau alte ase­me­nea; nivelul taxelor şi redevenţelor în mod si­gur nu se încadrează aici. De fapt, ar putea să le publice chiar ei. Şi nu doar RMGC: alte com­panii din industria extractivă, începând cu Che­vron, Exxon şi OMV-Petrom, ar face bine să cea­ră guvernului să adere împreună la stan­dardele EITI. Asta înseamnă că statele şi fir­mele se angajează să transparentizeze volun­tar plăţile şi încasările bugetare din industrie (taxe, impozite, redevenţe, dividende încasate de stat etc.) într-un raport comun și auditat in­dependent, astfel încât cifrele să fie ve­rifi­ca­bile din ambele surse. EFOR, membru al Open Government Partnership, se oferă să le re­dac­teze documentele necesare de aderare la un preţ mult mai mic decât consultanţii men­ţionaţi: anume zero.

E o mare eroare ce fac azi Chevron, dar și al­te companii (ca Petrom, care poate avea la anul un nou regim de impozitare): anume, aş­teaptă în tăcere să treacă valul. De pildă, Che­vron continuă programele autiste de CSR (cum­pără o ambulanţă sau împarte tricouri să­tenilor) ce vor sfârşi prin a irita şi mai mult opinia publică, părând o tentativă ieftină de mituire a localnicilor: un fiasco de PR. Nici chiar într-o ţară cu pungi de sărăcie ca Ro­mâ­nia nu mai poţi cumpăra cu maieuri gratis bu­năvoinţa tuturor oamenilor, ca să-ţi duci pro­iectul cum vrei tu. Ci trebuie, ca mul­ti­naţio­nală, să te alături presiunilor pentru trans­pa­renţă şi bună guvernare. Majoritatea celor din stradă de asta au ieşit, nu pentru că ar fi ex­tremişti anti-business.

Cu alte cuvinte, RMGC, Chevron şi ceilalţi ar fa­ce bine să urmeze sfatul propriilor diplomaţi, care i-au avertizat încă de anul trecut că e cazul să publice din proprie iniţiativă licențele și contractele de concesiune, atunci când ie­șise balamucul cu postarea trunchiată a do­cumentelor pe website de către Agenţia Na­ţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Dacă actualul scandal va escalada şi se va ajunge în urma presiunii publice la moratoriu pe ga­zele de şist, peste noapte, fără analiză se­ri­oa­să de impact, nu doar guvernanţii vor fi bla­ma­bili de amatorism şi laşitate, ci şi com­pa­niile. Cu cât e ţara mai coruptă, cu atât tre­buie ele să fie modele de bună guvernare, îna­intea clasei politice. Altminteri, delăsarea și CSR-ul irelevant se vor întoarce împotriva lor și n-ar fi exclus să avem în curând un ade­vărat curent anticapitalist, anticorporatist, an­ti­investiții străine, antipiață liberă, mai ales că la anul avem iar alegeri. Până acum, cu tot scandalul şi problemele, aşa ceva nu am avut.

 

* SORIN IONIŢĂ este analist de politici publice ExpertForum (EFOR).

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22