Primele impresii

Am trait toamna asta cea mai enigmatica si frustranta campanie electorala din 1989 pana azi. A fost un amestec de strategii initiate de staff-ul PSD, combinate cu reglementari date prin organisme anexa, BEC, CNA. S-au adaugat la acest cocktail, deja periculos, initiativele luate chiar de televiziuni de a epura programele de dezbateri reale. Ele au simulat organizarea unor programe electorale, prinse intre interesul puterii de a nu da prilej sa fie atacata de opozitie si interesul publicului de a se informa. PSD a calculat corect ca lucrul cel mai periculos pentru el este derularea unor dispute televizate. Si a facut in asa fel ca sa nu aiba loc. Spre deosebire de alegerile locale, cand manevra a fost deconspirata, cu efectele sensibile la urne, de data asta a reusit sa escamoteze manevra. A pus pe picioare pretinse talk-show-uri, care nu au dezbatut nimic. Am vazut programe cu jurnalisti care voiau sa para dezghetati. Se prefaceau ca doresc sa aprinda spiritele, sa ii faca pe cei prezenti sa se critice, sa se atace, sa se poarte, altfel spus, normal intr-o campanie. La dezinformari si simulacre ne pricepem grozav, e geniul nostru national. Am vazut defilari de candidati, intrebari iuti, raspunsuri prompte. Dar, de fapt, temele mari nu au fost deloc abordate. Ma intreb daca, precum in 1989 sau ca acum la Kiev, se vor gasi jurnalisti care sa recunoasca faptul ca pur si simplu au mintit, la ordin sau din convingere, si se vor retrage. Sau se vor angaja sa spuna de acum incolo adevarul. In particular, multi jurnalisti, sefi de redactii, marturisesc, exasperati sau nu, ca nu le convine deloc ce se intampla, dar nu au ce sa faca. Altii chiar sunt multumiti cu situatia, pentru ca au destule beneficii. Campionul mistificarii a fost TVR, asa-zisa televiziune publica. Ultima dezbatere, cea de vineri seara, a fost o rusine.

Fie ca se tem de PSD, un stapan autoritar, fie ca nu vor sa se puna rau cu nici unul din marii actori politici, televiziunile au tratat chestiunea campaniei vadit incurcate. Ele s-au specializat in entertainment, si-au obisnuit publicul cu muzica, dansatoare dezbracate, glume deochiate. A oferi acum aceluiasi public, dupa patru ani de distractie, dezbateri serioase, le vine foarte greu. Ar risca sa le scada audienta, sa piarda contracte de publicitate si multe milioane de dolari. Dezbaterile ar face sa scada audienta, iar agentiile de publicitate nu doresc sa li se asocieze imaginea cu partidele si, in general, cu politica. A rezultat o campanie TV foarte ciudata, pe care au urmarit-o putini. A avut si un efect pervers, anticipat si dorit de strategii PSD: de a tine lumea acasa pe 28 noiembrie. Alianta D.A. ar fi avut sanse mari de a castiga, daca s-ar fi prezentat la urne peste 60 la suta din corpul electoral. La vot au venit intai batranii, speriati ca alternanta la guvernare le-ar ameninta pensiile si mai ales indexarile promise de Nastase. Aici s-a realizat diferenta dintre PSD si Alianta D.A. Pe celelate generatii, Traian Basescu nu a reusit sa le convinga mai mult decat adversarul sau. Echilibrul de optiuni in aceste segmente este vadit. Modalitatea de a depasi blocajul mediatic ar fi fost pentru Alianta D.A. o mobilizare door to door. Ca sa revin la exemplul Kiev: nici in Ucraina, opozitia nu a avut acces in mass-media. Mobilizarea partizanilor proprii, prin tehnici directe, a reusit sa aduca lumea la vot. Trebuie sa observ ca electoratul PSD a fost mai prezent decat cel al Aliantei D.A. Mobilizarea electoratului Aliantei D.A. a fost mai buna in vara.

Scorul strans pune multe chestiuni in discutie. In primul rand, daca Romania este guvernabila. Parlamentul va oferi macar o formula, statistic vorbind, pentru a forma un guvern? Greu de prevazut. In 1992, Nicolae Vacaroiu a stat numai pe 27 procente si a rezistat patru ani. CDR a avut aproape 20%, PD-10%, UDMR-7%. Asta dadea o opozitie puternica. PSD s-a sprijinit pe "opozitia de stanga", cu 14%. PUNR, PRM, PSM, in schimb, au primit beneficii punctuale. Va juca acum PRM acest rol? Marko Bela a declarat ca nu va colabora cu PRM si nici cu un partid care s-ar alia cu PRM. Daca se tine de cuvant, PSD e condamnat sa faca un guvern minoritar. E greu de crezut ca PSD va reusi sa rupa ceva din liberali, sau Alianta D.A., pentru a face coalitie cu PNL sau PD. Asta, in ciuda zvonurilor dupa care s-ar lucra in secret la formarea unei coalitii PSD/PNL sau chiar la un guvern de uniune nationala, PSD/Alianta D.A. Alibiul unui asemenea scenariu este ca tara ar fi aruncata in haos si s-ar compromite integrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie in 2007. Sigur, scenariul favorit al PSD este sa guverneze cu liberalii. Asta i-ar da o imagine de partid democrat, procapitalist, pragmatic si i-ar imbunatati imaginea externa. Ar da mai ales o majoritate solida guvernului. Liberalii nu cred sa muste momeala. In spatele lor, liderii PSD ar continua politica lor autoritara, oligarhica, bazata pe coruptie. PNL ar ajunge la remorca PSD si s-ar distruge ca partid. Multe depind de raspunsul la intrebarea: cine va castiga cursa pentru Cotroceni la 12 decembrie? Exemplul din 1996, in care Constantinescu a castigat dupa ce se plasase al doilea in primul tur, e nerelevant. Atunci, CDR castigase alegerile parlamentare. Acum, Alianta D.A., desi a facut un scor bun, se plaseaza pe locul secund. Electoratul va prefera sa confirme intaietatea PSD sau va dori sa echilibreze balanta, dand voturile lui Traian Basescu? Nimeni nu poate risca un pronostic.