Marele scandal american

Donald Trump s-a postat în fața enormei frustrări acumulate de America tradițională, de acel ocean uman pus sub acuzare de progresismul acerb al elitelor și deposedat economic de globalizarea transformată în dogmă.

Traian Ungureanu 10.05.2016

De același autor

 

Donald Trump? N-am auzit! Noul candidat republican și, foarte posibil, viitorul pre­ședinte al Statelor Unite e o persoană fără conținut. Trump are puțin de-a face cu Trump. Omul e un con­du­c­tor de curenți populari și nimic altceva.

 

La drept vorbind, nici ale­gerile din Statele Unite nu sunt alegeri sau nu sunt doar alegeri. Națiunea americană votează, pentru prima oară în ultimii 200 și ceva de ani, pentru a înlocui un răz­boi civil. Un conflict mo­numental opune două so­cie­tăți care reclamă, fără îngăduință pen­tru adversar, adevărata identitate ameri­cană. Istoria acestei fracturi nu e greu de povestit. Divorțul și tribalizarea ideologică sunt accidente recente.

 

Pe la 1830, când Alexis de Tocqueville des­cifra alcătuirea internă a vieții americane, totul era așezat, bloc, într-un sistem ne­contradictoriu. Esența democrației ame­ri­cane era tocmai simplitatea comună, ba chiar naivă, a unei societăți care lăsase în urmă, cu prețul unui război cumplit, ri­valitatea și concurența modelelor de viață socială. Americanii erau de acord și trăiau liberi de obligația de a reeduca o facțiune adversă. Evident, tabloul e mult sim­pli­ficat, dar, în termenii cei mai generali, una­nimitatea democratică a funcționat pâ­nă la și a fost reconfirmată de anga­ja­men­tul în al doilea război mondial. În aceiași termeni foarte simpli, se poate spune că pri­mele semne de sciziune au apărut în­dată după război.

 

Apariția sociologilor Școlii de la Frank­furt, fugăriți de nazism și importați de America, a fost delictul inițial. O oarecare detașare resentimentară, antipopulară și anticapitalistă a elitelor cul­turale era deja sesizabilă în America. Însă apariția so­cio­logilor promarxiști, de la Marcuse și Fromm la Gom­perz, și implantarea cri­ti­cismului marxist la mari uni­versități, de la Co­lum­bia, la Princeton și Ber­ke­ley, au dat un model de edu­cație și o filozofie co­e­rentă. Treptat, sistemul uni­versitar a fost capturat de academici mi­litanți. La mijlocul anilor ’60, campusurile erau înarmate cu o doctrină și gata de re­voluție. Nimic mai naiv. Însă copiii răs­fă­țați și răsculați, cu toate garanțiile de pro­tecție intacte, au crescut, au intrat în news­room-urile marilor ziare sau au pre­luat ca­tedre universitare. La un loc, ge­ne­rația in­strumentată să respingă lumea ca­pitalist-democratică a evoluat, și-a pro­fesionalizat ostilitatea și a ajuns un trib elitar cu o cul­tură și un limbaj separat. O nouă su­per­cla­să s-a declarat suficientă și ne­cesară pen­tru progresul Americii. Tra­diția a fost pu­să sub acuzare, iar no­men­clatorul vic­ti­me­lor a fost mărit de apariția cultului pentru minorități oprimate. Rasa și sexul au scos din cursă morala clasică. Opri­marea a de­ve­nit singurul înțeles al lumii americane, iar poporul în dezacord cu noua religie a fost declarat nul, rasist, bigot și periculos.

 

La sfârșitul anilor ’90, fractura era mai mult decât o despărțire de gusturi și prac­tici. America era în stare de conflict in­tern. O minoritate elitară, dispunând de un uriaș avantaj mediatic, politic și aca­demic, hotărâse să impună o cultură nouă și să elimine orice alt fel de viață și gân­dire. Politica în ansamblu a sucombat în fa­ța acestui vast program de reeducare susținut de amenințarea cu linșajul moral. Dreapta a migrat la stânga, interzicându-și orice protest, orice replică și, în cele din urmă, propria identitate.

 

Așa arăta lumea americană în momentul apariției lui Donald Trump, un multi­mi­lionar strident și, la fel de sigur, un ex­hi­biționist inteligent. Trump s-a postat în fața enormei frustrări acumulate de Ame­rica tradițională, de acel ocean uman pus sub acuzare de progresismul acerb al eli­telor și deposedat economic de globa­li­za­rea transformată în dogmă. Asta e tot. Pa­re rudimentar și chiar e. Dar asta nu poa­te diminua proporțiile și ferocitatea con­flictului.

 

Singura noțiune tulbure a acestui moment istoric grav vine din atribuirea oficială a culpei. Consensul mediatic a impus ideea după care marele scandal al alegerilor e sui­ta de victorii cu care Trump, radicalul ra­sist, sfidează toate, dar absolut toate ana­lizele și predicțiile. E o eroare vecină cu infracțiunea. Trump e scandalos doar în măsura în care mediile de informare au decis că eșecul lor trebuie pus pe seama unui demon antidemocratic. E, însă, des­tul de clar că Trump e un bun pirotehnist care știe când să umple orizontul de ex­plozii și când să îngroape muniția. Ade­văratul scandal e totalmente ignorat.

 

Adevăratul scandal e proiectul socialist al democraților, fie în varianta Clinton, fie în varianta Sanders. Abia împrejurarea în care Sanders poate propovădui deschis so­cialismul e un scandal. Și abia situația în care aceste idei atrag 80% din tineretul universitar american e un pericol pentru viitorul democrației americane. De partea ei, Hillary Clinton nu e cu nimic mai prizabilă. Marea favorită a mediilor ur­ba­ne corecte și de agendă progresistă fo­lo­sește deschis cartea rasială, în timp ce își proclamă insistent antirasismul. Cu Hilla­ry Clinton, politica americană se îndreaptă spre un program sumar care vorbește ex­clusiv de minorități și oprimare, cum­pă­rând voturi în schimbul statutului de etern asistat.

 

O altă formulă impusă spune că ascen­siu­nea lui Trump se va încheia cu primul man­dat prezidențial pentru Hillary Clin­ton. S-ar putea ca alegerile să fie de decise de o revoltă populară mult subestimată. În­cepând cu decembrie, s-ar putea să fim martorii celei mai mari cruciade media cunoscute în istorie: marele război pentru com­promiterea președintelui Trump.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22