Parlamentul European, golgheterul noului Tratat

Valentina Pop 24.10.2007

De același autor

 Dupa doi ani de "criza institutionala", cauzata de respingerea Constitutiei Europene prin referendumurile din Franta si Olanda, statele membre au definitivat la sfarsitul saptamanii trecute Tratatul de la Lisabona, ce va fi semnat pe 13 decembrie in capitala Portugaliei, urmand sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2009. Desi reia multe din ideile Constitutiei, tratatul nu este un text nou, ci o serie de amendamente la tratatele mai vechi de la Maastricht (1993), Amsterdam (1999) si Nisa (2003) ce stau la baza functionarii Uniunii Europene. Denumirea de Tratatul de la Lisabona in locul Tratatului de Reforma, care fusese utilizata in ultimele luni, tine sa sublinieze faptul ca nu este vorba de un nou document, pentru a da un argument puternic guvernantilor din statele membre impotriva cererilor de a organiza un referendum pe aceasta tema. Teama de un nou "esec institutional" este vizibila mai ales printre politicienii germani precum Elmar Brok, unul dintre arhitectii noului tratat, care avertizeaza asupra pericolului "spargerii Uniunii in doua tabere" in cazul in care si acest document ar fi respins la un referendum. Irlanda este singurul stat membru unde un referendum trebuie sa aiba loc, in toate celelalte existand angajamentul liderilor politici de a adopta tratatul prin procedura parlamentara. Cu toate acestea, in Marea Britanie, premierul Gordon Brown se afla sub presiune nu doar din partea opozitiei conservatoare, ci si a unora dintre laburisti in vederea organizarii unui referendum.

 Suficiente pentru a calma spiritele ar fi, in opinia premierului Brown, exceptiile obtinute de Marea Britanie de la adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale si de la legislatia in domeniul justitiei si afacerilor interne, ce vor intra in vigoare in toate celelalte state membre, cu exceptia Poloniei si Irlandei. Dar, pentru liderul conservator David Cameron, tratatul inseamna "un transfer semnificativ de putere" catre Bruxelles. "Gordon Brown a promis ca va organiza un referendum privind Constitutia UE. Acest tratat este aproape exact acelasi cu Constitutia, dar ei si-au incalcat promisiunea. Vom lupta pentru un referendum in Camera Comunelor.", a declarat liderul Partidului Conservator. Ministrul de Externe David Miliband a estimat chiar ca "se asteapta in totalitate" la un vot in privinta organizarii sau nu a unui referendum, in momentul in care parlamentarii britanici vor dezbate tratatul. Dintre laburisti, fostul ministru pentru Afaceri Europene Keith Vay si fostul ministru Gisela Stuart, care au contribuit la formularea Constitutiei Europene, doresc de asemenea organizarea unui referendum.

 In timp ce Parlamentul European obtine puteri egale de decizie cu Consiliul European format din sefii de stat si de guverne din statele membre, Comisia Europeana va fi redusa, astfel incat, din 2014, doar doua treimi dintre statele membre vor avea un comisar propriu, prin rotatie. In sprijinul reducerii posturilor de comisari a fost invocat principiul eficientei si al lipsei de portofolii care sa acopere numarul tot mai mare de state membre. Cu toate acestea, numarul directiilor si functionarilor din subordinea comisarilor nu a fost redus. Danemarca si Finlanda au luptat pana la finalul negocierilor pentru pastrarea postului de comisar pentru fiecare tara. In absenta acestora, se creeaza un vid de legitimitate, considera nordicii. Cabinetul fiecarui comisar are in atributii si verificarea fiecarei propuneri legislative sau decizii formulate de Comisie din perspectiva tarii comisarului respectiv. Or, aici, tarile care pierd cel mai mult sunt tocmai noile state membre si tarile mici. Interesele Frantei sau Germaniei sunt oricum aparate de insasi masinaria europeana, indiferent daca au sau nu un comisar timp de patru ani. Dar cand cativa functionari europeni redacteaza propunerea pentru o directiva europeana, iar Romania, spre exemplu, nu are un comisar propriu, Executivul european va vota in Colegiul Comisarilor respectiva propunere fara sa fie complet constient de impactul pe care-l are la Bucuresti sau in Maramures. Chiar daca ulterior exista mecanisme de a redresa eventualele erori, prin codecizia Parlamentului European si a Consiliului, acest prim filtru, care apartinea pana acum in egala masura fiecarui stat membru, este partial inlaturat.

 Printre controversele legate de Constitutia Europeana se numara si capitolul politica externa, unde proiectul legislativ propunea infiintarea unui "ministru de Externe al UE" cu puteri sporite fata de actualul inalt reprezentant pentru Politica Externa Comuna si de Securitate, Javier Solana. Ca si in cazul imnului si al steagului european care exista si vor fi utilizate in continuare, chiar daca nu se face referire la ele in tratat, si ministrul exista, sub o alta denumire. Cumuland atributiile comisarului european pentru Relatii Externe si Politica de Vecinatate cu functia de vicepresedinte al Comisiei Europene si avand in subordine un corp diplomatic, noul inalt reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate va avea cu siguranta mai multa greutate decat actualul inalt reprezentant, chiar daca nu va dicta politica externa a statelor membre. Dimpotriva, tratatul garanteaza ca inaltul reprezentant "nu va afecta baza legala existenta, responsabilitatile si puterile fiecarui stat membru in ce priveste formularea si desfasurarea politicii sale externe, a serviciului diplomatic, a relatiilor cu state terte si in privinta participarii in organizatii internationale, inclusiv in Consiliul de Securitate al ONU". Astfel, se doreste asigurarea ca Franta si Marea Britanie nu vor pierde locul lor in Consiliul de Securitate, chiar daca UE va avea de-acum inainte o singura persoana juridica care-i va permite sa semneze tratate internationale si, teoretic, sa ocupe un loc in Consiliu. Reprezentarea UE se va face nu doar de catre presedintele Comisiei Europene, care, conform Tratatului de la Lisabona, va fi ales de catre Parlamentul European, ci si de presedintele Consiliului European. In prezent, presedintia UE era asigurata pentru sase luni de cate un stat membru, functia de presedinte revenindu-i sefului de stat sau de guvern. Din 2009, presedintele UE va fi ales de catre Consiliu pentru doi ani si jumatate, asigurand organizarea summit-urilor si reprezentand UE la evenimentele internationale.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22